Page 11 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

mai putea bizui deloc pe sine însuşi. În această stare de goliciune sufletească, Petru a fost dispus, în cele din urmă, să accepte tot ceea ce-i pregătise Domnul Cel înviat. „ ... a suflat peste ei şi le-a zis: «Luaţi Duh Sfânt!»“ (Ioan 20:22). Orice schimbări a făcut Dumnezeu în viaţa ta, nu te bizui niciodată pe ele. Zideşte doar pe o singură Persoană, pe Domnul Isus Hristos, şi pe Duhul pe care îl dă El.
Toate promisiunile şi hotărârile noastre sfârşesc prin a fi tăgăduite deoarece nu avem putere să le împlinim. Când ajungem la capătul puterilor, nu doar din punct de vedere sufletesc, ci pe toate planurile, atunci putem să „luăm Duh Sfânt“. „Luaţi Duh Sfânt“ – implică ideea de a fi stăpânit de Duhul Sfânt. O singură Persoană îţi poate direcţiona cursul vieţii: Domnul Isus Hristos.
6 IANUARIE
Închinarea
„De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel, şi şi-a întins cortul având Betelul la apus şi Ai la răsărit. A zidit şi acolo un altar Domnului şi a chemat Numele Domnului.“ (Geneza 12:8).
Închinarea înseamnă a-I da lui Dumnezeu tot ce-i mai bun din ceea ce ţi-a dăruit El. Ai grijă ce faci cu lucrurile foarte bune pe care le ai. De fiecare dată când primeşti o binecuvântare din mâna lui Dumnezeu, dă-I-o înapoi ca dar oferit cu dragoste. Fă-ţi timp să meditezi înaintea lui Dumnezeu şi întoarce-I binecuvântarea printr-un act conştient al închinării. Dacă vei aduna binecuvântări doar pentru tine, ele se vor deteriora şi îşi vor pierde valoarea spirituală, aşa cum s-a întâmplat cu mana, care a făcut viermi şi s-a împuţit (vezi Exodul 16:20). Dumnezeu nu-ţi va îngădui să ţii o binecuvântare duhovnicească numai pentru tine. Aceasta trebuie oferită din nou Lui pentru ca El s-o facă iarăşi o binecuvântare pentru ceilalţi.
Betel simbolizează părtăşia cu Dumnezeu; Ai simbolizează lumea. Avram „şi-a întins cortul“ între aceste două cetăţi. Valoarea trainică a slujirii noastre publice înaintea lui Dumnezeu e dată de profunzimea timpului nostru personal de închinare şi unitate cu El. Niciodată nu trebuie să ne pripim în închinare – întotdeauna există timp suficient ca să ne închinăm lui Dumnezeu. Zilele puse deoparte pentru a avea parte de linişte pot constitui o capcană, distrăgându-ne de la nevoia de a avea un timp devoţional zilnic cu Dumnezeu. De aceea trebuie să „ne întindem corturile“, în mijlocul cărora vom putea avea mereu un timp cu Dumnezeu, oricât de zgomotoasă e lumea în care trăim. Nu există trei niveluri ale vieţii duhovniceşti – închinarea, aşteptarea şi munca. Cu toate acestea, se pare că unii dintre noi ţopăim ca nişte broaşte de la închinare la aşteptare şi de la
aşteptare la muncă. În perspectiva lui Dumnezeu, acestea trei ar trebui să funcţioneze împreună în 11