Page 127 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

De îndată ce începi să trăiești viaţa de credinţă în Dumnezeu, ţi se vor deschide posibilităţi fascinante și pline de satisfacţie din punct de vedere fizic. Aceste lucruri îţi aparţin de drept, însă dacă trăiești viaţa de credinţă, îţi vei exercita dreptul de a renunţa la drepturile tale, lăsându-L pe Dumnezeu să aleagă în locul tău. Dumnezeu îngăduie uneori să ajungi într-un loc de încercare unde în mod normal ai avea în vedere binele tău, dacă nu ai trăi viaţa de credinţă. Însă dacă o trăiești, vei renunţa cu bucurie la dreptul tău și Îl vei lăsa pe Dumnezeu să aleagă în locul tău. Aceasta este disciplinarea pe care o folosește Dumnezeu pentru a transforma firescul în duhovnicesc prin ascultarea de vocea Sa.
Ori de câte ori dreptul nostru devine factorul călăuzitor al vieţii noastre, el ne slăbește vederea spirituală. Cel mai mare dușman al vieţii de credinţă în Dumnezeu nu este păcatul, ci alegerile bune care nu sunt suficient de bune. Bun este întotdeauna inamicul celui mai bun. În pasajul acesta, ar părea că lucrul cel mai înţelept pe care l-ar putea face Avraam ar fi să aleagă. Era dreptul său, iar oamenii din jurul său l-ar fi considerat nechibzuit pentru faptul că nu a ales.
Mulţi dintre noi nu continuăm să creștem din punct de vedere spiritual deoarece preferăm să alegem în baza drepturilor noastre în loc să ne bizuim pe alegerea făcută de Dumnezeu în locul nostru. Trebuie să învăţăm să umblăm în conformitate cu standardul care își are ochii aţintiţi asupra lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu ne spune, la fel cum i-a spus lui Avraam: „...Umblă înaintea Mea...” (Geneza 17:1).
26 MAI
Perceperea rugăciunii potrivit cu învăţătura lui Isus
„Rugaţi-vă neîncetat...” (1 Tesaloniceni 5:17).
Modul în care percepem rugăciunea, fie că e corect sau greșit, are la bază noţiunea mentală pe care o avem despre ea. Conceptul corect este să percepem rugăciunea ca pe respiraţia din plămânii noștri și sângele din inima noastră. Sângele nostru circulă și respiraţia noastră continuă „neîncetat”; noi nici măcar nu suntem conștienţi de acest fapt, însă ele nu se opresc niciodată. De asemenea, nu suntem mereu conștienţi de faptul că Isus ne păstrează într-o unitate desăvârșită cu Dumnezeu, însă dacă ne supunem Lui, El nu va întrerupe această unitate. Rugăciunea nu este un exerciţiu, ci este viaţa creștinului. Păzește-te de orice lucru care împiedică înălţarea rugăciunilor.
„Rugaţi-vă neîncetat...” – păstrează obiceiul plin de candoare de a înălţa necontenit rugăciuni lui
127