Page 211 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt

29 AUGUST
Valoarea inestimabilă a credinţei încercate
„Isus i-a zis: «Nu ţi-am spus că, dacă vei crede, vei vedea slava lui Dumnezeu?»” (Ioan 11:40).
Ori de câte ori te încumeţi să pășești în viaţa ta de credinţă, vei descoperi în împrejurările tale ceva care, dintr-o perspectivă raţională, va intra radical în contradicţie cu credinţa ta. Însă raţiunea nu înseamnă credinţă, iar credinţa nu înseamnă raţiune. De fapt, cele două sunt la fel de diferite cum sunt viaţa firească și cea duhovnicească. Poţi tu să ai încredere în Isus Hristos acolo unde raţiunea ta nu poate să aibă încredere în El? Poţi să pășești plin de curaj în baza cuvintelor lui Isus Hristos, în vreme ce realităţile vieţii tale raţionale continuă să strige: „Totul este doar o minciună”? Atunci când te afli pe munte, este ușor să spui: „O, da, cred că Dumnezeu poate face cutare lucru”, însă trebuie să cobori de pe munte în valea posedată de demoni și să înfrunţi realităţile care iau în derâdere credinţa ta de pe Muntele Schimbării la Faţă (vezi Luca 9:28–42). Ori de câte ori teologia mea devine limpede pentru mintea mea, mă lovesc de ceva care o contrazice. De îndată ce spun: „Cred că Dumnezeu Se îngrijește «de toate trebuinţele [mele]»”, începe testarea credinţei mele (Filipeni 4:19). Când sunt sleit de puteri, iar vederea îmi este întunecată, voi răbda eu triumfător această încercare a credinţei mele sau mă voi da bătut?
Credinţa trebuie să fie testată, deoarece ea poate deveni bunul tău de mare preţ numai prin conflict. Ce anume îţi pune credinţa la încercare în momentul de faţă? Testarea fie va dovedi că ai o credinţă corectă, fie îţi va ucide credinţa. Isus a spus: „Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire” (Matei 11:6). Lucrul suprem este încrederea în Isus. „Căci ne-am făcut părtași ai lui Hristos, dacă păstrăm până la sfârșit încrederea nezguduită de la început...” (Evrei 3:14). Crede în El cu statornicie, și toate încercările care vin asupra ta îţi vor întări credinţa. Viaţa de credinţă este pusă la încercare în permanenţă până la încetarea vieţii noastre fizice, care constituie ultimul mare test. Credinţa înseamnă încredere absolută în Dumnezeu – o încredere care nu și-ar putea închipui niciodată că El ne va părăsi (vezi Evrei 13:5–6).
30 AUGUST
Utilitate sau relaţie?
„Totuși să nu vă bucuraţi de faptul că duhurile vă sunt supuse; ci bucuraţi-vă că numele voastre
211