Page 22 - Ce am mai bun pentru Cel PreaInalt
P. 22
pantofilor?
Naşterea din nou prin Duhul este, evident, lucrarea lui Dumnezeu, o lucrare la fel de tainică
precum vântul şi la fel de surprinzătoare ca Dumnezeu Însuşi. Nu ştim unde începe – e tăinuită undeva în adâncul sufletului nostru. Naşterea din nou de sus reprezintă un început trainic, fără de sfârşit, veşnic. Ea aduce o prospeţime constantă în gândire, în vorbire şi în trăire – este o continuă surpriză a vieţii oferite de Dumnezeu. Râncezeala e un semn că există ceva în viaţa noastră care se află în dezacord cu Dumnezeu. Ne spunem în sinea noastră: „Trebuie să fac cutare lucru, altfel nu voi apuca să-l fac niciodată.“ Acesta e primul simptom al lipsei de prospeţime. Ne simţim plini de prospeţime chiar în această clipă sau am devenit râncezi, căutând frenetic câte ceva de făcut? Prospeţimea nu e rezultatul ascultării; ea vine de la Duhul Sfânt. Ascultarea ne menţine „în lumină, după cum El Însuşi este în lumină ...“ (1 Ioan 1:7).
Veghează asupra relaţiei tale cu Dumnezeu! Isus S-a rugat: „pentru ca ei să fie una, cum şi Noi suntem una“ – fără a se interpune nimic (Ioan 17:22). Păstrează-ţi întreaga viaţă deschisă în permanenţă faţă de Isus Hristos. Nu te preface că eşti deschis faţă de El. Oare izvorul vieţii tale e altul decât Însuşi Dumnezeu? Dacă te bizuieşti pe altceva ca izvor al prospeţimii şi tăriei tale, nici măcar nu-ţi vei da seama când vei rămâne fără de puterea Sa.
A fi născut din Duhul implică mult mai mult decât gândim noi. Naşterea din Duhul ne dă o nouă viziune şi ne menţine extrem de proaspeţi pentru absolut orice prin izvorul nesfârşit al vieţii oferite de Dumnezeu.
21 IANUARIE
Meditează la lucrurile de care Îşi aduce aminte Dumnezeu
Aşa vorbeşte Domnul: „Mi-aduc aminte ... de dragostea pe care o aveai când erai tânără ...“
(Ieremia 2:2).
Sunt la fel de spontan în iubirea mea faţă de Dumnezeu cum am fost odinioară, sau mă aştept doar să fiu eu iubit de El? Viaţa pe care o trăiesc Îi umple lui Dumnezeu inima de veselie, sau mă plâng fără-ncetare fiindcă nu se întâmplă totul după bunul meu plac? Cel care a uitat ceea ce preţuieşte Dumnezeu nu va avea sufletul plin de bucurie. E minunat să ne amintim faptul că Isus Hristos are anumite nevoi pe care noi I le putem împlini – „Dă-Mi să beau“ (Ioan 4:7). Câtă dragoste I-am arătat în săptămâna care a trecut? S-a oglindit slava Sa în viaţa mea?
Ceea ce spune Dumnezeu poporului Său e următorul lucru: „Acum nu Mă mai iubiţi, dar îmi
amintesc de vremea când Mă iubeaţi.“ El spune: „Mi-aduc aminte ... de iubirea ta când erai logodită 22