Page 4 - Revista Pretul Cuvintelor editia 9

PRE|UL CUVINTELOR

Ora]ul meu,
ora]ul t`u...

ora]ul nostru

Un nou concurs? „Ora]ul meu,
ora]ul t`u!” Hai mai bine la treab`!
Vitrina de pe culoarul scolii - Br`ila
650, ca-n parcul Monument, îmi ofer`
cele mai frumoase citate despre Br`ila
noastr`, între care cuvintele lui Panait
Istrati: Br`ila este construit` dup` un
plan, poate unic în lume. Un evantai,
desf`cut aproape în întregime. Iar str`zile-nervuri, inima vie a Dun`rii ]i a B`r`ganului. De dincolo de
lungi, f`r` sfâr]it, mergând de la Dun`re la Dun`re, strad`, primul primar al Br`ilei, Vechilhargi, din 1831,
mereu în linie curb`… m` prive]te de pe soclu, cu dragoste, ]i parc`-mi
Nu-mi r`mâne decât s` m` conving, m`surându-mi ]opte]te: Sper s`-\i \ii promisiunea!
pa]ii cu aplica\ia instalat` la ceas, avându-l drept ghid – Bunicule, acum ora]ul t`u este ]i al meu, este al
pe... bunicul. nostru!
Pornesc de la „maiestuoasa Dun`re”. Pe falez`, Pierdut în amintiri, bunicul îngân`: A cunoa]te – a
soarele, r`s`rit dinspre Balta Br`ilei, îmbrac`, în solzi iubi! Oare ce-o fi vrut s` spun`?
de lumin`, „valurile albastre”... Iasmina Maria Munteanu, clasa a V-a A
Câ\iva stejari falnici î]i sun` frunzele de aram` }coala Gimnazial` „Mihai Eminescu” Br`ila
prezentându-]i cartea de vizit`: „Ace]ti ]ase stejari au (Text premiat la Concursul “Ora]ul meu,
fost planta\i cu ocazia împlinirii a 600 de ani de existen\` ora]ul t`u”, sec\iunea compuneri, edi\ia a 6-a,
documentar` a ora]ului Br`ila”. Planta\i în 1968, sunt Br`ila, premiul I)
înc` tineri, au doar jum`tate de secol.
Urc scara monumental` din granit de Dobrogea. În
fa\` mi se deschide Bd. Independen\ei, unic în lume, De-a valma în gr`dina vecinilor
prin masa de aer, de cer ]i de spa\iu, str`juit de Colegiul
centenar „Murgoci” ]i de cl`direa-corabie a Prim`riei. Ploaia c`ldu\` de var` îmi b`tea prietenoas` în geam,
Iat` statuia Ecaterinei Teodoroiu, al c`rei îndemn cu plasa ei de fire argintii. Ultimii stropi au cedat în fa\a
c`tre osta]i înc` mai plute]te în aer: Dup` mine, b`ie\i! regelui soare. Am ie]it în grab` s` cotrob`iesc prin
Tramvaie colorate în toate... reclamele trec în scrâ]net gr`dina vecinilor.
de frâne. Câteva râme î]i târau corpul roz-sidefat, c`utând
Dou` alei, str`juite de arbori, cuprind între ele ]iruri ascunzi]uri umede. }tiam c` vor afâna solul, pentru ca
de trandafiri din neamuri regale. Într-un boschet cu semin\ele mele de gazon s` încol\easc`. Printre tufe de
zeci de boboci opri\i de dimine\ile reci din înflorire, narcise, zambile, c`l\una]i ]i petunii – înviorate de ploaie,
z`resc câteva ambalaje de ciocolat`. Le pun în gura etalându-]i culorile ]i parfumurile proprii – , au ap`rut
lacom` a unui container. Mara, Sara, Andra ]i Alex, prietenii mei de joac`.
Din loc în loc, str`lucirea de marmur` a statuilor taie – Ce bro]` s`-mi aleg pentru carnaval? a întrebat
verdele tomnatic într-un joc de culori: galben-pal, maro Sara, privind mirat` lumea m`runt` ce invadase gr`dina
cald ]i ro]u sângeriu. poleit` de ]uvoiul fierbinte de raze.
Ne înso\esc Chira Chiralina, înve]mântat` în Greu de ales! Buburuze de rubin, gând`cei în
faldurile albe ale marmurei, frumoas` de nu se dovedea, pijamale v`rgate, bondari cu abdomen de catifea,
cum spune balada, precum ]i Pescari tr`gând n`vodul. musculi\e verzi – toate gr`bite s`-]i reia treaba.
Prin ferestrele deschise ale blocurilor p`trunde pulsul Andra a salvat o albin` ce se zb`tea într-o b`lti\`,
bulevardului iar vitrinele, doldora de m`rfuri, întinzându-i un pai drept punte. Mara a cl`tinat u]or
ademenesc trec`torii. lujerul unui crin, eliberând o plas` de p`ianjeni de sub
Ajun]i la Strada }colilor, constat c` am parcurs 1830 greutatea pic`turilor de ploaie. Adunând crengile rupte
de pa]i, dar cuvântul din poveste înainte mult mai este... de vânt, Alex a cur`\at drumul unor furnici gr`bite.
Promit s`-mi continui expedi\ia prin Br`ila noastr`, La marginea aleii au ap`rut mai mul\i melci dolofani.
4