Page 2 - Dragan Silviu Ioan

DRĂGAN I.D SILVIU-IOAN
DREPT-IFR AN 1 GRUPA 1

SEEA-IE AN 1 GRUPA 1

Într-un sens mai restrâns putem defini drepturile personalității ca fiind
ansamblul drepturilor fundamentale pe care fiecare ființă umană le are și care
sunt inseparabile de persoana sa.

Analizănd origine drepturilor personalității putem constata că necesitatea
acestor instrumente juridice a fost conştientizată în jurisprudenţă, teoria
drepturilor personalităţii fiind răspunsul doctrinar, care a fost apoi reflectat şi de

legiuitor. Doctrina le califică ca “drepturi inerente calității de persoană umană
care aparțin oricărui individ prin însuși faptul că este om (…) aceste prerogative
aparțin oricărei persoane ca drepturi câștigate de la naștere” (1)

Astfel, noţiunea şi teoria drepturilor personalităţii au fost opera doctrinei şi
a jurisprudenţei, fiind conştientizate spre a fi puse în evidenţă abia la sfârşitul
secolului al XIX-lea de şcoala germană, deşi primele implicaţii apar în faţa
instanţelor franceze.În România unele dintre aceste drepturi își au originea în
Convenția Europeană privind drepturile și libertățile fundamentale, altele

în Constituția României.

Odată cu noul Cod civil român, drepturile personalităţii îşi găsesc o
reglementare expresă ca gen şi specie în cadrul legislaţiei interne de drept civil,
abordarea legiuitorului român fiind una de inspiraţie continentală, astfel încât
acestea prezintă un caracter pronunţat nepatrimonial. Personalitatea la care fac
referire aceste drepturi nu se reduce la noţiunea tehnică de personalitate juridică,
în sensul de a fi subiect de drept. Ea vrea să spună mai mult, şi anume: persoana
umană în totalitatea sa, în realitatea sa biologică, psihologică şi socială;
ansamblul elementelor originale aparţinând persoanei, care îi conferă unicitate şi

în raport de care fiinţa umană se găseşte într-o relaţie de stăpânire exclusivă.
Drepturile personalităţii au deci ca bază protejarea persoanei în ceea ce constituie
individualitatea sa şi care o deosebesc de orice altă persoană. Această persoană
aici înfăţişată nu apare de o manieră abstractă, ci în unicitatea sa. (2)

Drepturile personalității reprezintă așadar o instituție nou introdusă de
codul Civil, prin Capitolul II - „Respectul datorat ființei umane și drepturilor ei
inerente”, din Titlul II „Persoana fizică”, a Cărții I – „Despre persoane” din Codul
Civil (articolele 58-81); Noțiunea de drepturi ale personalității apare în denumirea

1 A.T. Tănase, Noul Cod civil. Persoana fizică. Despre familie, art. 1-186, art. 152-534. Comentarii și explicații, Ed.
C.H. Beck, București, 2012, p. 71 apud T. Prescure, R. Matefi, Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ed.
Hamangiu, București, 2012, p. 301.

2. B.Cristea, 2015, Respectul datorat fiinţei umane şi drepturilor ei inerente (drepturi ale personalităţii),Rezumat
teza de doctorat,p.4-5)