Page 3 - istoric
P. 3
La Jocurile Olimpice de la Helsinki (1952 - ediția a XII- a) au participat 69 de țări,
România fiind la a treia participare unde trăgătorul Iosif Sîrbu avea să deschidă drumul
medaliilor de aur olimpic pentru țara noastră.
În anul 1955, România organizează primul Campionat European de Tir la Poligonul
Tunari.
F.R.T. își schimbă denumirea în Federația Română de Tir Sportiv în anul 1999
(F.R.T.S.)
Date privind apariția primelor forme de organizare a tirului sportiv pe plan
internațional
În anul 1630 au loc primele întreceri cu caracter sportiv unde s-a folosit pușca cu
cremene.
În anul 1640 se înființează societatea de tir cu arme de foc și arghebuze în Elveția
(Lucerna).
Primele Jocuri Olimpice moderne se organizează în anul 1896 după o pauză de
aproximativ 15 secole de la ultimele Jocuri Olimpice antice.
1897 este anul în care se organizează primul Campionat Mondial de tir la Paris, Franța.
La cea de-a doua ediție a Jocurilor Olimpice moderne, desfășurate la Paris în anul
1900, este prezentată și disciplina Tir. La această ediție a Jocurilor Olimpice moderne,
România a participat pentru prima dată la proba de tir talere bal – trap prin trăgătorul
George Plagiano, care nu a obținut niciun loc pe podium.
Tirul sportiv a fost prezent la toate J.O. moderne, excepție făcând olimpiada din Saint
Luis – 1904 și Amsterdam – 1928.
În iunie 1906, în Italia, în timpul desfășurării unei competiții de tir la care participă doar
șase națiuni, apare conceptul de federație internațională de tir sportiv.
La Basel, Elveția (1907), are loc un concurs internațional de tir la care participă doar opt
țări printre care Austria, Franța, Belgia, Grecia, Italia, Olanda, Elveția și Argentina. Tot
aici se pun și bazele Uniunii Internaționale a Federațiilor și Asociaților Naționale de Tir,
discuția desfășurându-se la Clubul Casa Trăgătorului din Lucerna, alegându-se totodată
și președintele acestui for. Limba oficială de comunicare a fost franceza.