Page 11 - arpia 28 qr
P. 11
Nu a existat nici un fel de mecanic, cu misiunea de a militară capabilă să apere
reformă, ci doar o re- acționa în unele dintre țara spre toate orizon-
structurare distructivă și teatrele de operații ale turile, cu sau fără spri-
chiar criminală. Potrivit lumii, cu o instrucție jinul aliaților, este puțin
concepției acestei re- centrată pe gestionarea probabil ca țara să poată
forme, efectivele au fost crizelor și conflictelor și supraviețui. Faptul că
reduse drastic de la peste nu pe apărarea țării spre face parte din Uniunea
300.000 de militari la toate orizonturile. Europeană nu-i asigură
70.000, marea majoritate Educația patriotică și nici suveranitatea, nici
a cadrelor militare, de or- militară a tineretului integritatea teritorială,
dinul zecilor de mii, a su- realizată cândva într-o nici independența, ci
portat un proces de armată națională dimpotrivă, Europa nu
disponibilizare extrem de temeinică, s-a prăbușit și cultivă spiritul patriei,
virulent, mai drastic ea, lăsând loc educației naționalismul luminat,
chiar decât cel de la de clan, individualismului legea pământului, ci re-
finele celui de Al Doilea deșănțat, liberalismului gionalizarea și feder-
Război Mondial. Desigur, cretin și vulgar și altor alizarea, resubjugarea
unii s-au bucurat de acele racile ale așa-zisei națiunilor unor centre de
salarii compensatorii, societăți deschise. putere europeană, care
crezând că își pot crea un Binezis, nimănui nu-i sunt tot acolo unde au
suport economic, cu cei pasă. Nimeni nu se mai fost.
150-200 de milioane de gândește la rolul pe care C o n d u c e r i l e
lei, pentru a-și lua viața îl avea și trebuia să-l aibă românești de după 1990
de la început, într-o o armată într-o țară n-au făcut altceva decât
economie de piață extrem aflată cândva între trei să oblige populația să
de agresivă, de dură și de mari imperii și supusă pe plece din țară în căutarea
ticăloasă. Cazărmile vecie presiunilor create unui loc de muncă, adică
părăsite au fost date de aceste imperii. Vecinii de slugă, să cedeze
primăriilor sau cui s-a României – toți fiind, de finanțele și economia
nimerit (cele mai multe fapt, populații migratoare țării băncilor străine,
sunt, azi, într-o stare războinice sedentarizate corporațiilor sau intere-
jalnică, așa cum este și – nu sunt prietenii selor de tot felul, numai
sistemul de irigații, cum României, ci doar vecinii românești nu, să dezbine
sunt și urmele în ruină ei, care abia așteaptă un populația care a mai
ale întreprinderilor in- nou dictat de tipul celui rămas, să creeze o
dustriale ale României, de la Viena din 1940. Tot teribilă forță
cum este și viața de la Viena. Chiar dacă, în antiromânească chiar din
românilor care au mai noile condiții ale românii plecați peste
rămas prin țară să federalizării Europei, hotare și, în final, să
deservească marketurile pare puțin probabilă o aducă țara pe marginea
și corporațiile străine, astfel de eventualitate. prăpastiei. Mai mult,
care au pus stăpânire pe Puțin probabilă, dar nu câțiva dintre moldoveni
tot: resurse, pământ, oa- imposibilă. vor Moldova lui Ștefan cel
meni, apă și aer), doct- Fără o putere Mare, separată de Româ-
rina militară națională a economică remarcabilă, nia, câțiva dintre ardeleni
fost făcută varză, iar noua fără un potențial uman de vor un Ardeal independ-
doctrină – cea de alianță cea mai înaltă calitate, ent, separat de Miticii de
– a transformat pur și fără o educație la București, pentru că,
simplu falnica armată corespunzătoare, cultură chipurile, Ardealul ar fi
română într-o structură temeinică, fără unitate mai civilizat și mai cu
de nișă, un fel de șoricel națională și fără o putere moț decât restul
Aeronautica - ARPIA , nr.28,octombrie, 2020 7