Page 126 - FOTBAL PAGINI ISTORIE 1909-2002
P. 126

Fotbal




              țară:  în  Maroc  (1982-1992),  Egipt  (1993-1994)  și  Corabia,  în  1960  trece  la  CFR  „Electropu tere”
              din nou în Maroc (1994-1997), după care s-a retras  Craiova, unde activează până în 1962. Între 1962-
              din activitatea profe sională. Maestru al sportului.  1964  joacă  la  CS  Craiova,  alți  doi  ani  la  „Rapid”
                                                                  București,  după  care  revine,  în  1966,  la  Craiova;
              OAN|,             ILIE            (1918-1993),      echipa  care  îl  va  consacra  ca  jucător  a  fost
              n.  la  Harbor,  statul  Indiana  (SUA).  Copilăria  și  „Universitatea”, unde rămâne până în 1977, când
              ucenicia  sportivă  și  le-a  făcut  la  Sibiu,  unde  s-a  se  transferă  la  divizionara  din  eșalonul  secund,
              afirmat și ca jucător în perioada 1934-1937, după   FCM Galați. Atacant cu excepționale calități, om de
              care s-a transferat la „Juventus” Bu cu rești, echipă  gol  prin  excelență,  cu  o  comportare  întot deauna
              la care a activat până în 1951. S-a consacrat, ca   exemplară în teren, a reușit rara performanță de a
              jucător,  pe  postul  de  extremă  dreapta  clasică,  câștiga  de  patru  ori  titlul  de  golgeter  al  campio -
              remar cându-se  prin  viteză,  dribling  și  precizia  natului în 1967, 1970, 1972 și 1973, egalând astfel
              centrărilor.  De  două  ori  a  evoluat  și  în  prima  recordul  celebrului  Dobay.  Într-un  clasament
              reprezentativă  a  țării.  Ca  antrenor,  din  1952,  s-a  general  al  golgeterilor  primei  divizii,  ocupă  un
              impus prin calități pedagogice deosebite, curaj în  merituos loc cinci, cu un număr de 170 de goluri
              promovarea    elemen telor   tinere,   talent   în  înscrise.  La  acestea  se  mai  adaugă  și  tricoul  de
              construcția echipelor și o mare stabilitate la locul  campion  național  câștigat  cu  „Univer sitatea”
              de muncă. Deține un original record: 34 de ani în   Craiova, ediția 1973-1974. După retra gerea de pe
              cadrul aceluiași club, „Juventus” București, devenit  teren ca jucător, în 1978, devine vicepreședinte al
              ulterior  „Petrolul”  Ploiești,  ca  jucător  și  antrenor,  Clubului  „Universitatea”  Craiova.  Este  apoi,
              între  anii  1937  și  1973,  cu  o  singură  întrerupere  antrenor  secund  (în  1979-1980)  la  echipa  din
              între 1969-1971, cât a antrenat, în Grecia, echipa  Bănie,  când  aceasta  câștigă  titlul  de  cam pioană
              „Panseraikos  Seres”.  Cu  „Petrolul”,  pe  care  a  națională;  ca  antrenor  principal,  reușește,  în  CN
              promovat-o  în  prima  divizie  în  1953,  a  cucerit  de  1980-1981, frumoasa perfor manță – pentru prima
              două ori titlul de campion național, în 1958 și 1959  oară  în  istoria  echipei  craiovene  –  eventul
              și o dată, în 1963, Cupa României. După „Petrolul”,  campionat-cupă. În  continuare,  intinerarul  său
              a antrenat în continuare echipele „Poli tehnica” Iași,  profesional înscrie popasuri pe diferite perioade la
                                            i
              1973-1978,  „Universitatea”  Cra ova,  1978-1979,   „Chimia” Râmnicu Vâlcea, la FC „Olt” Slatina, apoi
                                care  a  câștigat  în  1978  Cupa  iar  la  „Universitatea”  Craiova,  ca  antrenor  sau  ca
                                României,    FC   Constanța,      director tehnic. După decembrie 1989, este, pentru
                                1979-1980  și  „Gloria”  Buzău,   scurt timp, director tehnic, în 1991-1992, sau direc -
                                1980-1981,  după  care  s-a       tor  sportiv,  în  1993-1994,  la  „Universitatea”
                                retras  din  activitatea  competi -                  Craiova, funcții cu o impli care
                                țională,  colaborând  în  cadrul                     mai mult simbolică. Deține (nu
                                Colegiului            Central                        din vina sa, ci a selecționerilor
                                al    Antrenorilor   și   ca                         echipelor    naționale)    o
                                observator federal. În perioa -                      contraperfor manță, prin aceea
                                da  1962-1963  a  funcționat  ca                     că  nu  a  fost  selecționat
              antrenor secund al echipei naționale, iar între anii                   niciodată      în     prima
              1964-1967,  ca  antre nor  principal  al  primei                       reprezentativă a țării, în ciuda
              reprezentative în 29 de meciuri, pe care a părăsit-o                   valorii  sale  de  necontestat.  A
              după înfrângerea de la Zürich, din 24 mai 1967 (1–                     decedat  departe  de  patrie,  în
              7),  cu  Elveția,  din  cadrul  preliminariilor  CE.  Maroc, la Agadâr, unde lucra ca antrenor, la echipa
              Antrenor emerit și membru de onoare al FRF.         cu același nume. În memoria celui care a fost un
                                                                  veritabil  simbol  al  fotbalului  craiovean,  Stadionul
              OBLEMENCO, ION (1945-1996), n. la Corabia, jud.     Central  din  Bănie  îi  poartă  numele,  din  toamna
              Olt. Economist. Legitimat în anul 1958 la „Dunărea”  anului 1996. Maestru emerit al sportului și Antrenor
   121   122   123   124   125   126   127   128   129   130   131