Page 169 - personalitati atletism

BREYER, Lazăr lioteca Naţională, etc. a reuşit să rescrie cca. 300 de
Născut în 1889 ; Dece- pagini în care este prezentată activitatea sa ca sportiv,
dat în 1964. apoi ca arbitru, conducător, gazetar în contextul
A practicat în tinereţe sportului românesc din acea perioadă. Manuscrisul,
mai multe sporturi dar care conţine date şi informaţii deosebit de valoroase
cele care l-au pasionat au se află la Muzeul Sportului din Bucureşti.
fost atletismul şi fotbalul.
In ceea ce priveşte BOROI, George - vezi SPORTIVI
atletismul a fost un foarte
bun alergător pe distanţe CĂMĂRĂŞESCU, Ion
scurte. In anul 1907, cu Născut pe 27 ianuarie
prilejul comemorării cen- 1882, la Bucureşti ; Dece-
tenarului luptelor din tim- dat în 1953, la Sighet
pul campaniei (după trei ani de detenţie
napoleoniene la Lipsca / Leipzig au fost organizate pentru motive de ordin
diferite concursuri sportive, între care şi întreceri de politic).
atletism. In faţa a 1000 de spectatori proba de 100 m. Pe timpul studiilor
(la care au participat 14 concurenţi, cu serii, semifi- liceale şi universitare a
nale şi finală) a fost câştigată de Breyer. El a fost participat la concursuri de
cronometrat în finală cu 11 3/5 sec. şi a fost premiat atletism (era atras în spe-
pentru victorie cu o medalie de aur şi o diplomă pe cial de cros). Licenţiat în
care era scris „Campion al Saxoniei. Premiul Sedan”. drept, la Paris.
Este considerată de istoriografia atletismului autohton Ministru de interne
drept prima victorie în afara graniţelor ţării a unui (1921 - 1922) ; Deputat (din 1919).
sportiv român. Anul următor (1908), la Bucureşti, Preşedinte al Comisiunii de Alergări pe Jos şi Con-
câştigă din nou o cursă de 100 m. şi este declarat cursuri din cadrul Federaţiunii Societăţilor Sportive
„Campion de viteză al curselor pe jos”. din România / F.S.S.R. (1912 - 1915). Este în fapt
Se afirmă de specialiştii în domeniu că Breyer este primul Preşedinte al Federaţiei Române de Atletism.
prima persoană din România care a avut preocupări Preşedinte al Federaţiei Române de Atletism (1935 -
concrete, materializate în documente, privind istoria 1939). In 1942 a fost ales membru de onoare al
şi statistica atletică. Iniţial, sub formă de manuscris, Federaţiei Române de Atletism.
timp de aproape 40 de ani scrisese 10 caiete (care în- A iniţiat, organizat, arbitrat şi . . . premiat zeci de
sumau cca. 1000 file) de „Amintiri sportive”, un jur- competiţii atletice, de la concursuri interşcolare până
nal despre propria viaţă dar şi despre cele mai la campionate naţionale.
importante evenimente ale sportului românesc din Membru în Biroul Central al Federaţiunii
acele timpuri. Situaţia politică din ţară în anii celui de Societăţilor Sportive din România / F.S.S.R. (1912 -
al doilea război mondial, coroborată cu originea lui 1919) ; Preşedinte al Asociaţiei Sporturilor Atletice
etnică (era evreu) l-au făcut să ia decizia distrugerii din România / A.S.A.R. (1909 - 1912).
acestui important document de viaţă şi sportiv. După In anul 1900, împreună cu alţi români foşti
război, din amintiri, documente, colecţii de ziare şi re- studenţi la Paris fondează Tennis Clubului Român /
viste de sport aflate la Biblioteca Academiei şi Bib- T.C.R. A condus, în calitate de preşedinte, mulţi ani

1139