Page 8 - CALUGARENII LUI MIHAI VITEAZU 2019

8 Călugărenii lui Mihai Viteazul

într-o țară ce trecea printr-o cutului şi să aducă încheierea Coroborată cu victoria tru-
„Anul omagial al satului românesc
instabilitate fără precedent. păcii, dorită de România şi Aliații pelor poloneze, sub comanda
Grăitoare în acest sens sunt foto- ei”. legendarului general (viitor
grafiile rămase din acea perioadă, Pe 16 noiembrie 1919, Miklos mareşal) Józef Piłsudski împotriva
cu soldații români împărțind Horthy (fost amiral austro-ungar) Armatei Roşii, din vara anului
hrană populației sărace din Bu- a intrat în Budapesta şi şi-a stabilit 1920 („minunea de pe Vistula”),
dapesta, care se afla într-o situație centrul comandamentului la distrugerea de către Armata
dramatică, din cauza foametei şi a hotelul Gellért. Din 1920 până în Română a Republicii Sovietice
lipsurilor de tot felul. Guvernator 1944 el va fi regent (guvernator) al Ungare a amânat timp de două
al Budapestei a fost numit Ungariei. Părăsirea definitivă a decenii instaurarea bolşevismului
generalul Ștefan Holban. teritoriului Ungariei de către în Europa Centrală şi de Est. Se
După cucerirea capitalei soldaţii români a avut loc în 25 poate spune că, România, ca şi
ungare, Béla Kun a demisionat, februarie 1920. Peste circa patru Polonia, ambele țări întregite
fugind în Austria, mai întâi, apoi luni, Ungaria avea să recunoască după Primul Război Mondial, au
în Rusia Sovietică, iar regimul Transilvania ca parte integrantă a constituit adevărate bariere între
comunist a fost înlăturat. În 14 României. La 4 iunie 1920 s-a lumea sovietică, a comunismului
noiembrie 1919, armata română a semnat la Trianon, în Versailles, bolşevic, şi lumea Europei, lumea
părăsit Budapesta, care a rămas tratatul de pace între Ungaria şi celui mai civilizat continent.
sub conducerea armatei naţionale puterile aliate. Articolul 45 al Poziţia geopolitică şi geostrategică
ungare. Cu două zile mai înainte, tratatului de la Trianon prevede asemănătoare, tradiţiile cola-
generalul Gh. Mărdărescu dăduse următoarele: „Ungaria renunţă în borării anterioare ale celor două
„ultima proclamație” către ceea ce o priveşte în favoarea țări, anumite afinităţi sedimentate
populația budapestană : „Părăsind României la toate drepturile şi de-a lungul secolelor au permis o
capitala Ungariei, România ține a titlurile asupra teritoriilor fostei colaborare fructuoasă în perioada
afirma, încă odată, că în urma monarhii austro-ungare situate interbelică.
atacului de pe Tisa, care a motivat dincolo de frontierele Ungariei n
acțiunea sa militară, n-a fost astfel cum sunt fixate la art 27
călăuzită decât de legitimă apărare partea a II-a şi le recunoaşte prin
şi de cerințele militare. Orice gând prezentul tratat, sau prin orice
de asuprire sau de răzbunare i-a alte tratate încheiate, în scop de a
fost străin. Armata românească a regla teritoriile actuale ca făcând
căutat ca să facă cât mai uşoară parte din România”.
posibil pentru populație prezența
trupelor în Ungaria şi nici o
sforțare n-a fost neglijată, care să
uşureze viața populației suferinde.
Cu simțământul de a-şi fi exercitat
dreptul ei de a fi îndeplinit o
datorie de umanitate, armata
românească ține încă odată să
afirme că a considerat totdeauna
afacerile lăuntrice ale Ungariei ca
aparținând singur poporului
ungar, căruia îi doreşte restabilirea
liniştei, evitând orice persecuțiuni
politice, sociale sau religioase.
Aceste condițiuni sunt necesare
unei cârmuiri durabile, care să
exprime voința poporului ungar,
să facă posibilă vindecarea tre-

•