Page 41 - Et in Arcadia Ego -Mima

Stoica. Este un caz tipic pentru anii din urmă ai
comunismului dar şi pentru situaţia de după 1990.

Un caz tipic de parvenit. M. Stoica intră în ANEFS

în anul 1986 după ce, aşa era de bun, că face
pregătire pe bani cu un antrenor. Încă din anul I

devine conducător al asociaţiei studenţilor

comunişti din ANEFS, iar la terminarea studiilor
este oprit (şi cu contribuţia conducerii din ANEFS),

tocmai la Catedra de Atletism. O ironie a sorţii ca

un absolvent având cunoştinţe puţine şi acelea
precare este repartizat la catedra care în trecutul ei a

fost permanent în fruntea ANEFS, el făcând tot

posibilul ca de atunci să contribuie ani la rând la
discreditarea ei. A intrat în graţiile rectorului I.

Sabău ca răsplată a serviciilor aduse. Continuă să

lucreze cu sârg la demolarea a ceeace a mai rămas
din disciplina atletism.

Se vor întreba mulţi ce am de spus despre

profesorul universitar Eugeniu Laurenţiu Brad. Ei
bine nu l-am uitat şi regret că slabele mele mijloace

nu mă ajută să-i fac portretul pe care îl merită. El

mi-a fost nu numai profesor începând cu 1949 ci şi
îndreptar în viaţă, contribuind în mare măsură la

formarea mea profesională până la moartea lui în

anul 1998. N-aş fi fost nimic fără el. Lui îi datorez
ce-am ajuns şi n-am încetat niciodată să amintesc

acest lucru. Aşa cum m-a îndrumat pe mine a făcut-

o şi cu alţii, dar majoritatea lor l-au uitat repede.

39