Page 44 - ROMANIA - OBICEIURI DE IARNA

OBICEIURI DE IARNA
(

BOBOTEAZA

Boboteaza, marcată în calendar�l creștin ca ziua în care a fost botezat Isus Hristos, este sărbătoarea care încheie ciclul celor 14 zile
de înnoire a timpului, zile ce apar�in sărbătorilor de iar�ă.

În Ajunul Bobotezei sunt excluse din alimentație produsele de fr�pt, iar fetele care doresc să se mărite țin chiar și post neg��.
Preoții umblă prin sate, pe la casele oamenilor cu cr�cea și cu aghiasma, iar cetele de copii care-i însoțesc rostesc în cor Chiraleisa, o

st�igare cu efecte magice. Pent�� a primi preot�l, gospodinele pregătesc mese cu mâncăr�ri rit�alice (g�âu pisat și fier�, îndulcit cu miere de
albine, pr�ne af�mate și fier�e, sar�ale cu cr�pe etc.).

După rostirea t�opar�lui Botezului și după sfințirea mesei, preot�l este r�gat să ia loc pe laiță sau pe pat „pent�� ca să cadă cloștile

și să vină pețitorii la casă”. Preot�l primește bani, colacul popii și un f�ior de cânepă pe care gospodina îl aranjează pe cr�ce, f�ior de ale
căr�i fire ur�ează să se prindă toate relele și pe care Maica Domnului îl face sac, cu care prinde sufletele mor�ilor din iad și le duce în Rai.

În ziua Bobotezei se sfințește apa prin slujba Iordanului, acest�i rit�al creștin adăugându-i-se multe practici de alungare a spiritelor
malefice prin st�opirea reciprocă cu aghiasmă, prin st�opirea copiilor, a fântânilor, animalelor, gospodăriilor, pomilor, prin producerea de

zgomote, prin împușcăt�ri și focuri rit�alice.
În Bucovina, căt�e finalul slujbei de Iordan, se practică ,,Ardeasca”, obicei prin care tinerii se ret�ag pe un loc mai înalt, în jur�l unui

foc special aprins în acest sens. Din fr�nze uscate și vreascuri adunate cu o zi înainte, tinerii aprind un foc în preajma locului în care este

adunată mulțimea de oameni și cântă și joacă în jur�l acest�ia. Cum scade flacăra, sar peste foc și prin f�m pent�� a fi curățați de boli și
pent�� îndeplinirea t�t�ror dorințelor. Din focul aprins se iau cărbuni și se folosesc la diferite practici cu rol fer�ilizator și de apărare. La
ter�inarea slujbei Iordanului, oamenii se întorc acasă în g��puri și st�igă „Chiraleisa, Chiraleisa...” în speranța unor recolte bogate, iar dacă

întâlnesc fântâni în cale ar�ncă fiecare câte puțină aghiasmă luată în cofe. În Bucovina zilelor noast�e încă se mai colindă de Bobotează, se

mai fac far�ece și descântece, se prorocesc recoltele și vremea. În toate satele și orașele din Bucovina se organizează slujbe și r�găciuni, se
sfințește apa și cr�cile de gheață confecționate de localnicii din mai multe localități din județ.

La toate aceste rit�aluri pot par�icipa şi oaspeţii prezenți în Bucovina pent�� pet�ecerea sărbătorilor de iar�ă. 44