Page 26 - Viața Noastră Nr. 12

JURNAL istorie

Andrei Marga. O simbiozå istoricå: Europa ßi Israelul

Profesorul Andrei Marga între - bog"]it cultural !i pot s" am o
ge!te seria sa de studii strategice – opinie proprie.
dup" The Destiny of Europe Rezultatele perceptibile ale pa !i -
(2011), Schimbarea lumii. Globali - lor mei în cunoa!terea evreilor !i
zare, cultur", geopolitic" (2013), Israelului sunt c"r]ile pe care le-am
As censiunea global" a Chinei publicat. Am fost onorat s" mi se
(2014), Ordinea viitoare a lumii solicite prefe]e din partea unor in-
(2017), România în Europa actual" telectuali evrei cu certe realiz"ri !i
(2019) – cu volumul Europa !i Is- am c"utat s" citesc cât mai cu prin -
raelul. O simbioz" istoric" (Editura z"tor, pentru a fi la în"l ]imea te -
Rao, Bucure!ti, 2020, 320 p.). melor. Am fost încântat s" reu nesc
Prezentåm un fragment de prefa]a în volumul Fra]ii mai mari (Hase-
autorului. fer, Buc., 2009) interven ]ii pu blice
“Impresia multor oameni este c" privind iudaismul !i impor tan]a sa
despre rela]ia Europa-Israel se pentru orice om de bun" credin]"
poate scrie la nesfâr!it, c"ci istoria într-un context în care cunoa!terea
ei este infinit de bogat". Este, de- acestora avea ne voie de sus]inere.
sigur, adev"rat. Cum a sesizat deja Am fost bucuros s" adun în alt
Nietzsche, prin calitatea înalt" a volum pe care l-am publicat,
înv"]"rii din comunit"]ile evre ie!ti, Emancipare, asimilare, disimilare
chiar !i în cele mai vitrege condi]ii, «Nu po]i despår]i Europa (Hasefer, Buc., 2016), interven]iile

!i sub constrângerea la inova]ie, mele pu blice pe aspec tele juridico-
sub imperiul dificul t" ]ilor pe care de componenta cultural politice ale vie]ii evre ilor în Europa
au trebuit s" le înfrâng", fie !i nu - evreiascå fårå a o amputa !i ale emergen ]ei Israelului perfor-
mai pentru a su pravie]ui, evreii au de o parte a sufletului ei» mant de ast"zi, pe un teren pe care
fost !i r"mân unul dintre po poa - st"ruie !i acum neclarit"]i.
rele ce pot contribui major la de- ACMEOR !i Medalia Jerusalimu- Acum pun, cu aceea!i încântare,
zlegarea crizelor de pe continent. lui !i am rev"zut Israelul în plin" în fa]a cititorului, reunite, inter-
Nu !tiam în 1992-1995, când am construc]ie modern". ven]iile mele publice pe o tem"
lucrat, ca decan, protector !i apoi În fiecare calitate pe care am care urc" necontenit, în bine !i în
rector, la integrarea facult"]ilor de avut-o am citit cât am putut de mai pu]in bine, în importan]" – re -
teologie – ortodox", greco-catolic", mult din autori evrei !i despre †ara la]ia Europa-Israel. În bine, c"ci !i
romano-catolic" !i protestant" – în Sfânt". Impulsul pe care l-am Europa are nevoie vital" de Israel,

Univ. Babe!-Bolyai c", pen tru a fa - primit din partea curentului din ca !i Israelul de Europa, încât este

ce fa]" diverselor solicit"ri, voi îna - Germania favorabil recunoa!terii mereu oportun s" observ"m ce
inta repede în lecturi !i reflec]ii os mo zei germano-evreie!ti din perspective se deschid, ce nevoi au
spre bazele îns"!i ale credin]ei. Nu cultura german", reprezentat la un ap"rut !i ce ini]iative se pot lua. În
!tiam, când în 1995, în calitate de moment dat de Gershom Scholem, mai pu]in bine, c"ci aceast" re la]ie,
rector al acestei universit"]i, am mai târziu de Jürgen Habermas, a care din punct de vedere religios,
de cis înfiin]area Institutului de fost esen]ial pentru mine. Am pus istoric, cultural nu poate fi decât
Stu dii Iudaice !i Isto rie a Poporu- de la început sub semnul întreb"rii organic", înregistreaz" as t"zi tot
lui Evreu „Moshe Car milly” !i am cli!eele !i prejudec"]ile, am gândit mai mult semne de confuzii în Eu-
semnat actul s"u de na!tere, c" voi pe cont propriu !i am exprimat ar- ropa. Aceasta se observ" în recru -
amplifica continuu interesul !i e - gumentele mele. Nici nu are cum descen]a antisemitismului, în for me
for tul de cu noa!tere a iudaismului. s" ajung" la realitate decât cel care noi !i sofisticate, !i, desigur, în anti-
Nu !tiam nici atunci când, în 1997, este în stare s" cugete onest !i inte- sionismul ce se profileaz" din nou
am p"!it prima oar" pe p" mântul gru, s" sesizeze faptele, dincoace !i în reac]iile lipsite de chibzuin]"
Israelului !i am sesizat direct unica de toate cli!eele !i prejudec"]ile, cu ale unor europeni fa]" de ac]iunile

sa istorie !i im pu n"toarea sa dez- mijloacele proprii. de ap"rare ale Israelului.
voltare mo dern", c" implicarea În 2012 am preluat o profesur" la Este important pentru a în]elege
mea în cooperarea cu aceast" min- vestita Universitate Ebraic" din rela]ia Europa – Israel s" avem o
unat" ]ar" se va extinde. Nu !tiam Ierusalim – „cel mai bun loc de lucid" imagine a ceea ce a însem-
nici un an mai tîrziu, în 1998, când studii în afara Americii”, cum nat triunghiul Ierusalim-Atena-
am dispus, ca ministru al educa]iei spune presa interna]ional" de spe- Roma în emergen]a Europei. Am
na]io nale, intrarea în normal a cialitate. Am perceput-o ca cea mai c" u tat s" o dau într-o conferin]" pe

educa]iei din România !i absor - bun" perioad" din via]"! Ca min- care am avut onoarea s" o sus]in !i
birea temei Holocaustului evreilor istru al afacerilor externe al Ro - tip"resc la Viena (... «Die Grenze
în manualele !colare. Nu !tiam nici mâniei, am avut o discu]ie de o or" des Menschen ist göttlich», Bei trä -
când l-am înso]it, în 2000, pe pre - cu primul ministru Benjamin Ne- ge zur Religionsphilosophie, Par-
!edintele Emil Constantinescu la tanyahu !i o jum"tate de or" cu erga Verlag, Berlin, 2007). Nu po]i
Ieru sa lim !i mi-am dat seama mai pre!edintele Shimon Perez, apoi desp"r]i Europa de componenta
de t aliat de amenin]"rile la adresa ore întregi cu foarte califica]ii dem- cultural" evreiasc" f"r" a o amputa
vie]ii în regiune. Nu !tiam nici nitari israelieni, !i mi-am dat de o parte a sufletului ei.
când, în 2001, am primit premiul seama c", între timp, m-am îm- (va urma)

26 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 12.11.2020