Page 14 - VIAȚA NOASTRĂ NR.12
P. 14

JURNAL aniversar


        £  £ La Mul†i Ani Iancu ˇucårman £ £


        Luni 9 noiembrie, Ambasadorul                                               dreptul  la  educa]ie  corespunz"-
       SUA la Bucure#ti, Adrian Zucker-                                             toare, la timpul potrivit, din nou,
       man,  a  g"zduit  o  împresionant"                                           doar pentru c" era evreu.
       ceremonie  aniversar"  în  onoarea                                            În  timpul  regimului  comunist,
       supravie]uitorului Pogromului de                                             antisemitismul a continuat s" fac"
       la  Ia!i,  Iancu  'uc"rman.  Am-                                             ravagii. Nu aveai voie s" vorbe!ti
       basadorul a spus c" !i-a dorit s"                                            despre  Holocaust,  !i  nici  despre
       „onoreze un om care a v"zut !i a                                             alte  lucruri,  pe  timpul  acestei
       suferit mai mult decât se poate de-                                          tiranii de stânga. Via]a i-ar fi fost
       scrie vreodat" în cuvinte !i care în                                         mult mai u!oar" lui Iancu dac" s-
       ciuda acestui fapt, reprezint" în-                                           ar fi înscris în Partidul Comunist,
       truchiparea demnit"]ii, a decen]ei                                           îns" a refuzat. A refuzat în maniera
       !i a iubirii pentru umanitate, pen-                                          sa demn" !i discret". A v"zut cât
       tru  poporul  s"u  !i  pentru  patria                                        de corupt moral !i criminal era sis-
       sa”.  Nu  putem  !i  nu  trebuie  s"                                         temul  comunist.  Acest  refuz  va
       uit"m Holocaustul, niciodat"! S" îi                                          d"inui ca dovad" nespus" a carac-
       comemor"m pe to]i cei care !i-au                                             terului s"u. Erau vremuri în care
       pierdut via]a din cauza acestui r"u                                          evreii  erau  supu!i  oprobriului
       de neimaginat.                                                               chiar !i pentru c" încercau s" emi-
        Reproducem  în  continuare  dis-                                            greze  în  Israel.  %i-au  pierdut  lo -
       cursul integral al Ambasadorului                                             curile de munc" !i au trecut prin
       SUA la Bucure#ti cu aceast" ocazie:                                          greut"]i îngrozitoare pentru c" au
        Bun venit la Ambasada Statelor                                              încercat s" respecte principiile cre -
       Unite ale Americii. Îmi face pl"cere „trenurilor mor]ii” de la Ia!i. El, un din]ei de care apar]ineau. P"rin]ii
       s" îi urez bun venit invitatului nos- suflet bun, era agronom, lucra la mei au suferit aceea!i soart". La fel
       tru de onoare, Iancu 'uc"rman, un ferme !i cânta !i la vioar" în or- ca  mul]i  cona]ionali  români,  au
       om bun, un gentilom !i un model chestra Ministerului Agriculturii. fost  priva]i  de  mijloacele  de  a-!i
       demn de urmat de noi to]i. Sunt Niciodat" nu !i-a pierdut pasiunea câ!tiga traiul, ca pedeaps" pentru
       onorat s" le urez bun venit !i Prim- pentru via]" sau pentru muzic". În c" au încercat s" emigreze. Iancu a
       ministrului României Ludovic Or - prezent, este c"ut"tor de talente, ales s" vorbeasc" despre Holocaust
       ban,  Ambasadorului  Israelului g"se!te tinerii muzicieni care pro - atunci când acest lucru era interzis,
       Da vid  Saranga,  Ambasadorului mit. Iancu este !i gazda unei emi- a ales calea binelui !i a justi]iei. A!a
       Germaniei Cord Meier-Klodt, Pre - siuni  s"pt"mânale  de  muzic" cum spune chiar el, a fost motivat
       !edintelui  Comunit"]ii  Evre ie!ti cla  sic" difuzate la radio, prin inter- de teama c" toate atrocit"]ile se pot
       din Bucure!ti Paul Schwartz, Di- mediul  c"reia  împ"rt"!e!te  dra - repeta, dac" nu vorbim despre ele
       rectorului General al Institutului gostea  sa  pentru  muzic"  !i !i dac" ne permitem vreodat" priv-

       „Elie Wiesel” Alexandru Florian !i cu no! tin]ele sale aprofundate con- ilegiul de a uita. Nu putem !i nu
       tuturor distin!ilor oaspe]i prezen]i cet"]enilor s"i.                        trebuie s" uit"m – vreodat" – Holo-
       ast"zi,  prea  numero!i  pentru  a-i    Ura orbeasc" !i hidoas" era cât pe caustul. Trebuie s" ne aducem am-
       putea men]iona pe to]i. V" mul ]u - ce  s"  ni-l  r"peasc"  pe  acest  om. inte întotdeauna de cât de mult r"u
       mesc tuturor c" îmi sunte]i al"turi Iancu a copil"rit la Ia!i !i a fost o suntem  capabili.  Îns",  uneori  m"

       pentru a onora un om care a v"zut victim" a antisemitismului atât pe întreb dac" nu cum va la numai 75
       !i a suferit mai mult decât se poate timpul G"rzii de Fier, cât !i pe tim- de ani de la încheierea Celui de-al
       descrie vreodat" în cuvinte !i care pul  regimului  comunist.  În  acel Doilea R"z boi Mondial am început
       în ciuda acestui fapt, reprezint" în- ora! încânt"tor, care este capitala s" igno r"m lec]iile pe care ni le-a
       tru chi parea demnit"]ii, a decen]ei cultural" a acestei na]iuni, a fost dat is toria colectiv". Nu putem tre -
       !i a iubirii pentru umanitate, pen- obligat s" urce într-un tren al mor - ce  cu  vederea  ororile  din  zilele
       tru poporul s"u !i pentru patria sa. ]ii pentru crima de a apar]ine unei noas tre care se întâmpl" în alte ]"ri,
        L-am cunoscut pe Iancu la înce - anumite credin]e !i culturi. În 1941, inclusiv în China. China comunist"
       putul acestui an, la o recep]ie orga- el !i alte 147 de suflete nevinovate continu" nestingherit" cu lag"rele
       nizat" la re!edin]a Am ba sadorului au  fost  mâna]i  într-un  va gon  de de munc" for]at" !i cu centrele de

       Cord Meier-Klodt. Am devenit pri- tren  conceput  pentru  40  de  per- reeducare. Întreb: unde este indig -
       eteni foarte buni. Este un om min- soane. Iancu a fost unul dintre cei na rea comunit"]ii inter na]io nale?
       unat. I-am povestit despre vastele opt care au supravie]uit. Cei lal]i au     Unde  este  mass-media  din
       prerogative de ambasador pe care îngro!at rândurile miilor de evrei România?  Nu  este  indignat"?
       le am – printre care !i aceea de a-l români uci!i !i arunca]i în gropi co- Unde este con!tiin]a celor din po-
       numi  „fratele  meu  onorific”!  Cu mune. Anul trecut am vizitat cimi- litica ro mâ neasc" ce ap"r" China
       toate acestea, acum realizez c" înc" tirul de la Ia!i !i le-am v"zut. %i am comunist"?  De  câ]i  yuani  este
       insist" s" î!i ortografieze numele rostit  o  rug"ciune  pentru  cei  în- nevoie  pentru  a  uita  de  decen]a
       cu litera „†” nu cu „Z”, deci ar tre- huma]i acolo !i pentru noi to]i.       uman"  !i  moralitate?  Sper  c"
       bui  s"  m"  mai  gândesc  –  poate     Iancu a fost condamnat la moar - sunte]i  la  fel  de  indig na]i  de
       schimb eu ortografia pentru el – te, a supravie]uit b"t"ilor !i a v"zut aceast" conduit" cum sunt !i eu.
       glumesc! Maria, ce p"rere ai?         pretutindeni  în  jur  crime. A  fost Exist"  o  cale  u!oar"  prin  care
        Iancu  este  un  supravie]uitor  al privat de umanitate !i i s-a refuzat putem gestiona aceast" problem".


       14 Via†a Noastrå Jurnal din Israel • 12.11.2020
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19