Page 23 - HOH
P. 23
14 AWEMainta Diabierna, 10 April 2021
En conexion cu Dia Mundial di Parkinson
Kico ta Parkinson y con pa biba cu ne
DIADOMINGO awor dia Mas tempo bo tin e enfermedad,
11 di april ta Dia Mundial di mas pio e ta bira.
Parkinson. Mundialmente ta Ainda no tin remedi pa preveni
enfoca riba pashentnan cu ta biba di haya Parkinson. E enfermedad
cu e enfermedad aki. aki por aparece diripiente y e
Neurologo dr. Roberto Weiser prevalencia ta mas of menos
a enfatisa cu constantemente di 100 pa 200 hende pa 1000
ta actualisa e metodo di habitante.
tratamento pa pashentnan di
Parkinson, cu remedi nobo y si KICO TA PARKINSON
ta necesario, cirugia. Di acuerdo Parkinson ta un enfermedad den
cu estadisticanan, Aruba tin e genero neurodegenerativo den
200 pashent registra na poli bo sistema di nervio. Di ripiente
Neurologia cu tin e enfermedad e celebro por haya un proceso
di Parkinson. neurodegenerativo. E prome
enfermedad cu ta cay den e
Ta atende nan na policlinica di grupo aki ta Alzheimer y di dos
Neurologia un biaha cada 4 luna ta Parkinson.
pa haci control, pa ricibi remedi
y tambe pa weita con ta bayendo. Nos tin un neurotransmisor, esta
Tambe ta evalua si acaso e dopamina den e celebro y ora
pashent ta un bon candidato pa e ‘fabrica’ aki a bira malo y e
haya cirugia. celnan cu ta produci dopamine ta
Den caso cu e pashent ta bon cuminsa muri.
pa cirugia, ta prepara tur papel E produccion di dopamina ta baha
pa haci un DBS, Deep Brain y esey ta pone cu e pashentnan
Stimulation, na Colombia. ta haya e sintomanan manera
Di otro banda si e pashent no ta temblamento, bira stijf of bira
bin na remarke pa cirugia, pero ta slap y movecion por bira slow.
sigui cu remedi lo mester controla
y evalua su remedinan. Tambe ta Dr. Weiser a bisa cu e dia ta pa
percura pa duna tip di ehercicio tur cu tin e enfermedad aki, pero
y mehoracion pa calidad di bida. e famia tambe. A scoge e dia aki
Pa loke ta cua genero ta mas pa motibo cu James Parkinson
afecta pa Parkinson, dr. Weiser a nace riba 11 di april. Na aña
a duna di conoce cu no por bisa 1817 el a describi e enfermedad
cua ta haya mas. Ta calcula cu e como ‘Shaking Palsy’ cu despues
ta 50-50 sea t’e ser femenino of a wordo cambia pa su nomber,
masculino. E edad cu mayoria di Parkinson. E ta conseha tur pa
hende ta cuminsa cu sintoma di sigui biba nan bida, haci ehercio
Parkinson ta entre 50 pa 65 aña. y sigui tuma remedi. N’e famia
Por biba cu e enfermedad aki ta conseha pa tin hopi pasenshi y
cual ta uno cronico y ta avansa cuida nan ser keri. Apesar di tin
cu tempo. Parkinson, por biba un bon bida.
A gradua di Universidad di Aruba, sr. Edgard G.A. Vrolijk
DIA 8 di april, a gradua di Facultad di Ley Miembronan di comision di examen
na Universidad di Aruba, Parlamentario tabata: Mr. dr. Ruth Bonnevalle-Kok
di MEP, Edgard G.A. Vrolijk. (voorzitter), mr. Brechtje Huiskes, mr.
El a gradua defendiendo su tesis titula: Geoffrey Wever kende a representa prof.
“De concept - rijkswet Caribische mr. Herman Bröring
Hervormingsentiteit: Universidad di Aruba a felicita sr. Edgard
De autonome positie van de landen Vrolijk cu su logro, despues di un studio cu
binnen het Koninkrijk, de procedures el a cuminsa na 2005 y awor el a finalisa.
bij een consensusrijkswet en de Termina ta termina p’asina e tin un titulo
Caribische Hervormingsentiteit als di Meester in de Rechten.
zelfstandig bestuursorgaan”