Page 15 - AM200429
P. 15

Diaranson, 29 April 2020                                     AWEMainta                                                                      15

















            Mata Hamber cu Harpun di Pisca?




                                                                                                                           Pa: Clyde Harms






































       MI ta hinca mi mes den e debate como un ex-piscador  Telecomunicacion y Sector Primario (Sr. Romero) ta
       cu harpun. Ami tabata un di e prome Arubianonan cu  haya nan mes den un situacion dificil pa haci un deci-

       a practica spear fishing na Aruba.  Esaki tabata na  sion similar na hefenan di estado cu mester scoge en-

       1949, hopi aña pasa! Mi ta kere cu 90 % di esnan cu ta  tre opcionnan causa pa COVID-19. Ta bay cu ciencia,
       lesando e articulo aki ni sikiera a nace ainda.                           of ta scoge pa nan antoho (capricho?).Ta bay di acu-

                                                                                 erdo pa permiti piscamento cu harpun of ta tene nos
       E tempo ey, spear fishing tabata djis un otro deporte  pais na convenionan inernacional cu ta producto di e

       nobo cu algun Arubiano a gusta. No tabatin protesta  estudionan cientifico.

       contra di dje. Te hasta, “Lorito Real”, e semanal di Sr.
       “Pachi”  Jonkheer,  a  haci  un  caricatura  di  mi  cu  mi  E argumento di esnan cu kier elimina e prohibicion

       ekipo di spear fishing.                                                   pa algun piscado sin trabou cu ta “pasando hamber”
       M’a laga spear fishing pa mi por a dedica mas tempo  por busca cuminda cu su harpun no ta convence mi.

       na baseball                                                               Nan mester busca un harpun, locual lo costa nan hopi

       Aparentemente,  den  añanan  cu  a  sigui,  spear  fish-                  mas cu un bol si liña y algun anzue. Nan por pisca di
       ing a bira enemigo di ambientalistanan. Hopi estudio  barancanan si bay den un boto. Y si nan a tene nan

       haci pa diferente entidad cientifico renombra mundi-                      mes na nos leynan, nan y nan harpun bieu mester ta

       almente a coclui cu piscamento cu harpun ta dañino  hopi frusto.
       pa nos ecologia.

       Piscadonan cu harpun ta scoge un pa un e pisca cu e  Manera redaccion di un corant ta remarca, tratadonan

       kier coge y piscadornan cu harpun, entre otro, ta mata  internacional no conoce suspension temporal. Mi ta
       e piscanan mas grandi cu ta recrea otro pisca grandi,  kere cu Aruba mester bay cu ciencia y no mishi cu e

       lagando e mas chikitonan so.                                              tratadonan internaconal cu a bin na vigor despues di

       Ningun otro forma di pisca ta ofrece e piscado e se-                      hopi studio cientifico. Mi no ta kere cu un supension
       lectividad  manera  piscamento  cu  harpun.  Parce  cu  temporal ta e solucion pa nos piscadornan cu ta “pas-

       Ministernan di Husticia (Sr. Bikker) y di Transporte,  ando hamber”, y tampoco lo beneficia pueblo di Aruba.
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20