Page 14 - HOH
P. 14
a7
salud Diabierna 28 Maart 2025
Famia Bezos ta anuncia desafio di te cu 500 miyon dollar pa Fondo di
Nutricion Infantil
(UNICEF) – Lidernan di pa yega e cantidad desea. royo aki, nan a anuncia nan
nutricion global a reuni E CNF ta un mecanismo di intencion pa dona te cu 500
na Paris na e cumbre Nu- financiamento ambicioso miyon dollar na UNICEF
tricion pa Crecemento lidera pa UNICEF cu ta ori- USA pa e CNF.
(N4G) pa discuti tocante enta pa acelera e escala di ac-
mehoracion di acceso pa cionnan basa ariba evidencia “E necesidad ta asina grandi
nutricion vital pa mucha y cu un gran impacto pa ataca cu ningun hende por atende
y mama. desafio critico di nutricion. e necesidad urgente di nutri-
Pa atake prevencion y trata- cion di muher y mucha mun-
Pa atende e gran necesidad mento, e CNF ta cubri bura- dial. Pero nos kier acelera e
urgente di muhe y muchanan conan critico den servicionan cambio y invita otro pa uni cu
mas vulnerable, UNICEF, di nutricion, cu e meta di sal- nos den dona pa e CNF. Nos
den colaboracion cu e Fun- ba bida y crea resistencia den lo iguala cada dollar dona na
dacion Gates, Children’s In- comunidadnan vulnerable. E e CNF te 500 miyon dollar,”
vestment Fund Foundation CNF ta orienta pa atende 320 Mike Bezos a bisa. “E nese- muher ta un reto global per- traordinario aki cu lo salba
(CIFF), gobierno Britanico y miyon mucha y muher anu- sidad ta awe. Pero nos tin so- manente, contribuyendo na bida di miyon di mucha,”
otro partner priva y publico, a almente cu programanan di lucionnan awor tambe. Den casi mitar di tur morto di Directora Ehecutivo di
establece e CNF na 2023 cu e nutricion cu por cambia bida. e CNF, nos tin e herment pa mucha abou di 5 aña. Un es- UNICEF, Catherine Rus-
meta pa colecta 2 biyon dollar mehora nutricion y bida di timado di 148 miyon mucha sell, a bisa. “ E tempo pa ac-
den fondo pa 2030. Manera e famia Bezos a ripa- muher y mucha globalmente. abou di 5 aña ta afecta pa mal tua ta awo. UNICEF ta haci
ra, cu e prome 1000 dia di un Nos tin cu solamente uni nutricion. un yamada na e comunidad
Actualmente, e Banco Mun- bida di un mucha ta lo mas pa haci e accion inmediata- global pa uni den e esfuerso
dial ta calcula cu falta un can- critico pa desaroyo di celebro, mente.” “UNICEF ta extremada- increibel aki y haci un dife-
tidad di 13 biyon anualmente y acceso na nutricion adecua mente agradecido cu e famia rencia vital pa mucha cu mes-
pa e siguiente 10 (2025-2034) ta esencial pa yuda cu e desa- Mal nutricion di mucha y Bezos pa contribucion ex- ter di esaki.”
Guia nobo di WHO ta haci yamado pa transformacion urgente di politica
pa salud mental
cu condicion mental no tin nan necesidadnan. eña pa ta flexibel, e ta permiti
acceso na e intervencionnan tur pais – sin importa si ta
aki. E guia ta identifica cinco area pais di ingreso abou of halto
clave di politica cu mester re- - adapta su enfoke na cuido
E guia nobo di WHO ta in- formacion urgente: liderato y di salud mental basa riba con-
dica accion concreto pa yuda gobernacion, organisacion di texto nacional, necesidadnan
paisnan pa cera e buraconan servicio, desaroyo di forsa di y prioridadnan,” Dr. Mi-
aki y segura cu salud mental trabou, intervencion cu enfa- chelle Funk, hefe di Unidad
ta ser promove y proteha, cu sis ariba persona, y adresa de- di Politica, Ley y Derecho
un enfasis ariba: terminante social y structural Humano den Departamento
(WHO) – World Health evidencia mas recien y stan- •Proteha y mantene derecho di salud mental. di Salud Mental y Abuso di
Organization (WHO) a dardo internacional di dere- humano, segurando cu polit- Substancia di WHO.
lansa un guia nobo pa cho humano, segurando cu ica y servicio di salud mental Un enfoke adapta pa fortal-
yuda tur pais na reforma calidad di cuido ta accesibel ta alinea cu standard interna- ece sistema di salud mental Desaroya y implementa-
y fortalece politica y siste- pa tur hende. cional di derecho humano; E guia di WHO ta sirbi como cion di e guia
ma di salud mental. Ser- •Promove cuido holistico cu un herment critico pa gobier- E guia a ser desaroya den
vicio di salud mental na “A pesar di demanda cu ta un enfasis ariba stilo di bida no, politico y stakeholdernan consulta cu expertonan glob-
nivel mundial ta sigui fal- keda aumenta, servicio di y salud fisico, psicologico, so- cu ta traha fortalece sistema di al, politico y hende cu exper-
ta fondo, cu buraco grandi salud mental di calidad ta cial y intervencion economi- salud mental y mehora acceso encia di bida.
den acceso y calidad. sigui ta leu di alcansa pa hopi co; na cuido di salud mental.
hende,” Dr. Tedros Adhanom •Atende factor social y eco- Ofreciendo un menu di di- E guia politico tambe ta basa
Na algun pais, te cu 90 por- Ghebreyesus, Director Gen- nomico cu ta forma y afecta rectiva politico, strategia y ariba e recurso, guia y her-
ciento di hende cu condicion eral di OMS, a bisa. “E guia salud mental incluyendo em- accion pa guia e reforma, e mentnan cu a ser desaroya
mental severo no ta ricibi nobo aki ta duna tur gobierno pleo, cas y educacion; guia ta apoya politico pa duna bao di e iniciativa di Quali-
ningun atencion, mientras cu e hermentnan pa promove y • Implementa strate- prioridad y adapta politica se- tyRights di WHO, cu ta pro-
hopi servicio existente ta basa proteha salud mental y con- gia di prevencion y promove gun e contexto nacional, re- move un enfoke central ariba
ariba modelo institucional struccion di sistema cu ta salud mental y bienestar pa curso disponibel y structura persona, orienta ariba recu-
anticua cu no ta cumpli cu sirbi tur hende.” tur hende den e poblacion; y operativo. peracion y basa ariba dere-
standardnan internacional di • Segura cu hende cu cho humano. WHO lo apoya
derecho humano. Un plan pa transformacion di experiencia di bida ta em- “E guia nobo di WHO ta paisnan den implementacion
cuido di salud mental podera pa participa den plani- ofrece strategia practico pa di e guia atrabes di asistencia
E guia ta ofrece un cuadro Aunke intervencion efectivo ficacion di politica y diseño pa paisnan por crea un sistema tecnico y iniciativa di capaci-
cla pa transforma servicio pa prevencion y tratamento segura cu politica y servicio di di salud mental inclusivo, re- dad.
di salud mental den liña cu ta existi, mayoria di hende salud mental ta responde na spondente y resiliente. Dis-