Page 34 - WEB
P. 34

un estudio debidamente riba kico lo por ta e causa di e mangrovenan ta muriendo. Den e

               caso aki tabata tin dos investigacion cu a wordo haci. Un di e coleganan di e

               departamento di DNM y un di nan cu a busca Altera di Hoge School voor Landbouw

               Wageningen, cu a yuda den e estudio aki tambe.






               Den un nutshell, trabaonan ta wordo haci riba gran escala riba nos infrastructura na

               Aruba y DOW ta un organisacion cu ta responsabel pa gran parti di infrastructura na

               Aruba. Pero no ta DOW so ta traha riba infrastructura. Tin diferente stakeholder. Tin e

               stakeholdernan cu ta companianan di Utilidad, WEB, un Elmar, un Setar. Pero tambe por

               ta un contratista cu ta trahando pa un di e stakeholdernan y/of pa DOW tambe.



               Eseynan ta trece cun’e cu tin diferente stakeholder cu ta trahando y cu por causa un

               confusion kende lo ta responsabel pa un daño haci na e vecindario. Den e caso specifico

               aki, a pidi Altera pa haci algun estudio y Altera a bishita Santo Largo, hunto cu DOW y a

               evalua, wak e luga, studi’e di tur angulo y hopi lihe a bin constata cu no ta e caretera cu a

               traha como DOW, hunto cu Odinsa CC, ta e causante di e mangrovenan lo ta muriendo.

               A bin sali afo cu e cantidad di salo den e saliña aki, cu porcierto ta un tereno priva, no ta

               tereno di Gobierno,cu ta muriendo eyden. Bisando esey, e salinidad ta subi, door cu

               durante trabaonan cu a wordo haci door di un compania di utilidad den transcurso di
               2016, unda cu tuberianan cu no tabata riba mapa, pasobra e mangrovenan aki tabata, e ta,

               un tereno propiedad y tubonan a wordo tira pa e saliña por a funciona. No sa desde ki

               tempo nan a wordo tira. Na 2004, a crea condicionnan faborabel, unda cu e mangrove por

               a crece den e saliña aki.




               Tin potretnan di 1957, 1987, di aña 2000 bin ariba, cu nunca tabata tin mangrove den e

               area aki. Despues di 2004 bin ariba, condicionnan a cambia, cu lo a bira faborabel cu
   29   30   31   32   33   34   35   36