Page 5 - 13July2022
P. 5
DIARANZON 13 JULI 2022 DIARIO PAGINA 5
Comercio tambe a busca informacion pa haya sa
kico lo pasa ora BTW wordo introduci
ORANJESTAD (AAN): menta un sistema di BTW subida di prijs di e produc-
Recientemente e asocia- pa 1 januari 2023. Compa- tonan y cu esaki lo por si-
cion di ATIA a organiza un nianan tin cu cuminsa aver- gui sigur den 2023.
asina yama “input session” igua si nan sistemanan di Suplica na Gobierno:
pa su miembresia. Den e administracion por soporta Un cos ATIA por comen-
session aki, sr. Henriquez, un sistema di BTW dual. Ta ta ta cu e sintimento di
director di ATIA a dirigi e sumamente importante cu su miembresia ta cu un
session door di haci pre- full commercio haya tem- reforma fiscal, manera el
guntanan encuanto e refor- po suficiente pa por haci e a worde presenta, ta uno
ma fiscal y e preocupacion transicion pa un sistema di hopi preocupante pa tur
cu e miembrecia tin. reforma, manera “invester- lo bira inatractivo. BTW dual den nan sistema comerciante den tur sector.
A toca varios tema de e ingsaftrek” y “afshrijving- A discuti tambe e medi- administrativo efeciente- Por a tuma nota cu comer-
session aki manera e con- saftrek” por ehempel. Si no danan pa compensa presen- mente. Asina DIMP tambe cio no ta contra un imple-
cepto di e reforma fiscal tin e incentivanan aki, cu ta ta door di DIMP, manera e por ta sigur cu e compani- mentacion di un sistema
pa un sistema di BTW, cu primordial pa keda renova rebaho di “winstbelasting” anan ta administra e “in- di BTW, si esaki ta worde
a worde presenta na difer- y innova nos mercado, e y “inkomstenbelasting”. put” y “output” BTW pa haci na un manera correcto
ente stakeholder, incluyen- miembro ta hopi preocupa Un rebaho di 3% di winst- por suministra impuesto y transparente. Tambe e
do un sistema di BTW cu cu Aruba lo no ta competi- belasting y 2% pa inkom- corectamente. sentimiento cu Gobierno
un percentage dual of sin- tivo mas y lo cai atras. Por stenbelasting no ta basta Te ainda no tin infor- di Aruba no ta presentando
gular, y Hotelnan a haya ehempel pa hotelnan keda pa compensa pa inflacion y macion riba e ley mes y un plan concreto con pa
sa si acaso mester inclui competitivo, nan ta cambia BTW, especialmente si kita con lew den e proceso di baha nan gastonan struc-
un base amplio of keda cu nan muebles y haci renova- tur incentiva. aprobacion e ley ta. Unico turalmente ta uno preocu-
mes un excepcionnan cu tin cion cada 5 pa 7 aña, pero ATIA su miembronan informacion cu nos ta haya pante pa sector priva. Pa
awor cu e sistema di BBO. sin e incentive nan aki, tin a vocifera tambe cu nan manera gremio y comer- via di tur esaki tin un aire
A continua pa cu e tema chance nan lo warda mas ta hopi preocupa pa tur e cio ta cu e “BTW is on the di hopi duda den mercado
di e incentivo nan cu tin largo pa haci inversion y cambionan operacional cu way” y lo worde imple- over di kico precies ta bay
planea pa worde kita den e asina e producto di Aruba mester tuma luga si imple- menta pa 1 januari 2023. pasa cu e reforma fiscal y
pa ki dia e lo worde im-
ATIA a informa su mi-
embresia cu ultimo stake- plementa. Pesey awor,
holder meeting tabata esun ATIA ta suplica pa Gobi-
di 10 di mei, y despues di erno tuma bon nota di tur e
esaki no tabata tin comu- preocupacion cu comercio
nicacion cu of di DIMP. tin cu ta contribuidornan
Tambe a informa cu 8 juli grandi na caha di Gobi-
2022 Parlamento lo bay erno. Ta esencial pa e re-
den reces pa algun siman, forma fiscal inclui cam-
cu lo retrasa e tratamento bio structural den finansa
di e ley den Parlamento. publico pa baha gastonan
No solamente a toca e gubernamental, especifi-
tema di reforma fiscal, camente di personal y di
pero tambe otro preocupa- bienes y servicio. Si baha
cion cu tin hopi atencion gasto di gobierno, e tarifa
awo den mercado y mun- di BTW por ta menos. Ta
dialmente, manera infla- productividad di comercio
cion, problema di e “sup- y henter nos comunidad
ply chain” y invoerrechten ta genera e entrada cu go-
y con esaki ta afectando bierno ta usa pa cubri nan
Aruba su mercado awo, gastonan, y den mesun
y kico por spera e efecto landspakket y Master Plan
lo ta den futuro. A indica unda a compromete na re-
den e sesion cu inflacion forma fiscal a compromete
y e problemanan di sup- tambe na reforma di apara-
ply chain ta causando hopi to gubernamental