Page 2 - DIARIO SPECIAL EDITION OKT 24 2016
P. 2
PAGAINAc2 onstrui refineria na añaDIARIO 1927 cu 11 miyon dollarDIALUNA24 OCTOBER 2016
ari 1929. Esaki ta e evento considera Pan-American a raporta un ganashi bruto
cu ta marca inauguracion di como parti di e famia Stan- di US$ 6.1 miyon. Benta
operacionnan di e refineria. dard. Representantenan di netto tabata US$ 21.3 miyon,
Operacionnan a cuminsa ofi- Standard of Indiana a bishita mientras costo di benta a
cialmente riba dia 4 di feb- Aruba na aña 1930 y tabata yega na un montante di US$
ruari 1929. E prome barinan hopi satisfecho cu e progreso 15.2 miyon y ganashi netto
di azeta a wordo refina riba e den construccion. Hunto pa e aña ey tabata US$ 2.8
fecha aki. Na e momento ey cu Corsou, Aruba ya caba e miyon.
tabata refina solamente dos tempo ey tabata wordo mira
producto, cu tabata gasolin pa bira e ‘oil center of the Construccion di e refineria
di motor y fuel oil. universe.’ a termina na aña 1930, na
un costo di US$ 11 miyon.
Esaki ta e aña tambe cu E construccion a sigui y e E tabata e refineria opera cu
“Standard Oil Company of compania a crece y esaki a coriente di e forma mas com-
Indiana” a cuminsa cumpra trece cune un crecemento den pleto na mundo. E mesun aña
accionnan den e compania cantidad di empleadonan. Pa ey, riba 1 di mei 1930, Lago
“Pan American Petroleum & augustus 1929 tabatin mas di a yega su prome 100 miyon
Transport Company”. E in- 1.700 empleado di construc- bari di azeta treci for di Ma-
tencion tabata pa sigui cum- cion y mas di 500 trahando racaibo. Esaki a conduci na
pra “shares” di e compania pa varios contratista y asina construccion di mas tankinan
aki. Pa 1930 e tabata tin 80% construccion a sigui. pa almacena premirando cu e
di e sharesnan y asina Stan- lo sigui crece.
dard Oil of Indiana ya tabata Na final di aña 1929, Lago
Asina cu e prome pier a dren- roshinan. Loke a keda atras di
e mina di fosfaat a wordo uza
ta den funcion na aña 1927, pa construi e prome muraya
di candela rond di e tankinan
plannan pa construccion di e pa almacena azeta crudo.
refineria a cuminsa. Aproba-
cion final a bin na februari E prioridad tabata pa con-
1928. Un area di 6,319 hec- strui e “powerhouse” y 7
tar di tereno a wordo otorga “topping stills”. Powerhouse
no.1 a drenta den funcion
y e prome cargamento di ma- na december 1928, mientras
terial a yega riba 15 di april cu e prome “topping still”
1928. E la wordo treci aden a activa riba dia 29 di janu-
uzando e pier bieu cu a keda
atras di e minanan di fosfaat
como tambe e trein cu e ga-
Pa aña 1925, produccion di petroleo mundial a crea un guera feroz di prijs entre Royal Dutch Shell y Standard Oil of New Jersey, cu a cuminsa causa daño na
ambos compania. Esaki tabata un di e factornan primordial cu a conduci na e asina yama “Achnacarry Accord” na september di 1928, entre e tres compani-
anan mas grandi na mundo, Royal Dutch Shell, Standard Oil of New Jersey y Anglo-Iranian Oil Company. E acuerdo aki a provee reglanan pa traha hunto. E
mercado di petroleo a wordo dividi segun e situacion di e tempo ey. E companianan a bay di acuerdo pa mantene na cierto porcentahe cu nan tabatin na 1928.
Mas aleu, e companianan a priminti pa no crea demasiado capacidad y asina evita un otro guera di prijs. A renoba e Achnacarry Accord na 1932 y 1934, unda
partnernan nobo a wordo agrega na e grupo. Na final, tabatin e grupo di “Seven Sisters” e 7 productornan mas grandi na mundo. Un di e puntonan agrega na
e acuerdo aki tabata cu e Achnacarry Accord lo tabata aplicabel pa Latino America y region Caribense desde 1 di januari 1930.