Page 4 - RIU HOTEL
P. 4

A4   LOCAL
              Diahuebs 15 Februari 2018

             Fundacion Conserva Area Cristal


                                 den accion atrobe



                                         a  instrui  e  departamentonan  bari, e cas di anciano di Stich-
                                         concerni pa haci trabou pa in-  ting  Thuiszorg  y  Parke  Cu-
                                         vestiga e asunto y tuma medi-  rason. Banda na tur e casnan
                                         danan. Esaki pa motibo cu e  den e area ey, nan ta bisa. E
                                         companianan no tin permiso  fundacion tambe ta preocupa
                                         pa haci e actividadnan.      cu e medio ambiente.

                                         E fundacion ta bisa cu nan no  Minister
                                         ta acepta esaki y nan ta spera  Den e ultimo relato cu nos a
                                         cu  tur  nan  obhecionnan  ta  ricibi di minister Oduber riba
                                         wordo trata dentro e termino  e  asunto  aki,  cual  tabata  na
                                         stipula como e minister a de-  deceber, e ta informa cu el a
                                         clara cu e ta actua segun e ley  reuni cu e departamentonan
                                         ROP.                         concerni.  Esta  DIP,  DOW  y
                                                                      Directie  Natuur  en  Milieu
            ORANJESTAD         -   Tur   E fundacion ta bisa cu den e  (DNM).  “Parce  cu  mayoria
            compania  cu  tabata  coba   caso  e  departamentonan  no  di e actividadnan cu tin den e
            na  Sero  Cristal,  Babijn  y   ta actua dentro di 14 dia, esta  area ta sosode riba terenonan
            Jaburibari, a reanuda nan    haci  control  adecua  y  aplica  priva y no di gobierno. E tipo
            trabou  despues  di  vakan-  e ley, nan lo sigui e caminda  cu actividadnan ta encera co-  cu e leynan cu tin pa loke ta  bierno  no  ta  desea  di  stroba
            tie.  Y  hasta  tin  un  peti-  legal. No ta nan so cu ta ra-  bamento  di  santo  y  produc-  e  diferente  actividadnan  cu  ningun  actividad  economico
            cion  di  un  di  e  compani-  bia, pero tambe habitantenan  cion  di  cement  y  bloki.  Tin   ta  tuma  luga  den  e  area  aki.  tanten  cu  e  ta  cumpli  cu  e
            anan pa haya un permiso      y  otro  simpatisantenan,  nan  diferente  keho  cu  ta  drenta   A palabra cu cada instancia lo  leynan y reglanan vigente pa
            (hindervergunning)      pa   ta  bisa.  “Tin  un  molester  indicando  cu  lamentable-  haci un sondeo y un opname  loke ta trata e tipo di activi-
            cuminsa cu produccion di     grandi na Marawiel y Babijn  mente  no  tabatin  atencion   a pesar cu den pasado a bishita  dadnan aki.”
            beton cu asfalt.             y Jaburibari pa salud y no por  di  e  minister  anterior,  y  cu   e sitio aki caba. Mirando cu ta
                                         biba trankilo. Tambe e ta bira  no a duna reaccion na esaki.   trata trabou riba tereno priva,  Den e caso cu e companianan
            Asina e Fundacion Conserva   hopi dificil pa bende e casnan  Sinembargo  tin  basta  bisiña   no tabata facil pa haya infor-  no  tin  un  hindervergunning
            Area Cristal ta laga sa den un   cerca  e  cobamento”,  asina  e  cu ta irita cu e situacion aki,   macion,  sinembargo  a  tuma  (permiso  pa  haci  molester),
            e-mail manda na prensa anta-  fundacion ta bisa.          cual  tin  atencion  di  gobier-  decision  pa  instancianan  cu  no  ta  importante  si  e  ac-
            yera.  Nan  ta  masha  disgusta                           no”, asina ta para den e relato.   a  papia  cu  ne  traha  un  nota  tividad ta tuma luga riba un
            como  cu  minister  di  Infra-  Segun  nan  e  biento  ta  trece  “A  reuni  cu  e  diferente  in-  critico y awor nan lo traha un  tereno  di  gobierno  of  priva.
            structura  y  Medio  Ambi-   stof y gas toxico, entre otro di  stancianan  aki  pa  mira  si  e   rapport tambe di e situacion  Esta  cu  gobierno  por  actua
            ente  Otmar  Oduber  (POR)   e planta di asfalt direccion di  control  debido  ta  tumando   cu tin den e area aki.”  como nan ta bay contra e ley
            a  priminti  cu  lo  haci  algo  y   dos bario di FCCA na Jaburi-  luga y si tur hende ta cumpli   E relato ta caba tambe cu ‘go-  di Hinderwet.

               Januari: 2,5% mas turista y 15,7%


                      mas entrada camber hotel


            ORANJESTAD  –  Un  total  di  Continente Latino Americano a baha
            91.471  di  turista  (stay-over)  a  cu 18,1% (- 3.290 turista/total 14.917
            bishita Aruba na januari, cual ta  turista)  di  cual  Venezuela  a  baha  cu
            .5% (+ 2.202 turista) mas compara  48,9%  (-  4.333  turista/total  4.536
            cu e mesun luna pa 2017. Banda  turista) compara cu januari aña pasa.
            di esaki e hotelnan a mira nan en-  Brazil  a  subi  cu  30,7%  (+  365  tur-
            trada pa camber subi cu 15,7%.      ista /total 1.553 turista) y Argentina a
                                                subi  cu  33,7%  (+  1.153  turista/total
            Esaki oficina di turismo ATA ta infor-  4.573 turista). E continente di Latino
            ma a base di nan cifranan, di Banco  America  ta  trece  16,3%  di  e  total  di
            Central y datonan di AHATA.         turismo pa luna di januari na nos isla.

            Si exclui e bishitantenan di Venezu-  Pa loke ta Europa por nota cu turismo
            ela, por mira un aumento di 8,1% (+  a aumenta cu 6,2% (+ 427 turista/to-
            6.535 turista) cual ta igual na un total  tal 7.284 turista) compara cu e mesun
            di 86.935 bishitante, nan ta bisa den  luna aña pasa. Hulanda a aumenta  cu
            e relato. “E cifranan ta indica crece-  13,3% (+ 428 turista/total 3.655 tur-  bishitante for di 44 crucero.  Hotelnan
            mento den mercadonan clave pa Aru-  ista), y Reinonan Uni a aumenta cu  “Ademas di e cifranan aki, ta bon pa  Segun Aruba Hotel and Tourism As-
            ba, manera Merca, Canada, Hulanda  7,5%  (+21  turista/total  300  turista).  menciona cu januari y februari ta lu-  sociation  (AHATA)  e  Average  Daily
            y Argentina.”                       Alemania a baha cu 23,5% (-133 tur-  nanan mas ocupa cu normal, debi na  Rate (ADR) a aumenta cu 10% com-
                                                ista/total  433  turista)  E  continente  e  aftermath  di  e  horcannan  di  e  ul-  para cu januari 2017. Esaki den cifra ta
            Turismo stay-over                   Europeo ta representa 8% di turismo  timo kwartaal di 2017 cu a azota otro  US$ 301.69 na januari 2017 compara
            Compara cu januari aña pasa, pa 2018  pa Aruba pa luna di januari.      destinacionnan  crucero  den  region  cu US$ 331.94 na januari 2018. E en-
            e turismo procedente for di e conti-                                    Caribense”, segun ATA.               trada  pa  camber  disponibel,  e  asina
            nente  Norte  Americano  a  aumenta  Turismo crucero                                                         yama RevPAR a aumenta cu 15,7% di
            cu 8,3% (+ 5.098 turista/total 66.727  Durante januari 2018, 108.298 pasa-  Entrada di turismo               US$ 256.42 na januari 2017 pa US$
            turista) y ta trece 72.9% di total di tur-  heronan crucero a bishita nos desti-  Segun e ultimo datonan disponibel di  296.77 na januari 2018. E anochinan
            ismo pa nos destinacion. Na januari,  nacion  riba  un  total  di  53  diferente  Banco Central, ATA ta mira cu tur-  ocupa (ORN) pa camber a aumenta
            Merca a aumenta cu 7,4% (+ 4.091  barconan crucero. Compara cu luna  ismo den e prome 6 luna di 2017 a  cu 5,4% pa januari 2018. E cifranan di
            turista/total 59.474 turista) y Canada  di januari aña pasa, turismo crucero a  contribui cu 1585.6 miyon florin na  AHATA ta basa riba 14 propiedadnan
            cu 16,1% (+ 1.007 turista/total 7.253  crece cu 20,7% (+18.564 turista cru-  nos economia. Esaki ta un aumento  incluyendo mayoria di tur e hotelnan
            turista) compara cu e mesun luna na  cero).                             di 4,8% compara cu e mesun periodo  cu excepcion di Hilton Aruba Carib-
            2017.                               Januari  2017  Aruba  a  haya  89.734  na 2016.                          bean Resort & Casino.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9