Page 20 - AWEMAINTA
P. 20

20                                                          AWEMainta                                    Diahuebs, 21 November 2019




                                          Parlamentario Setty Christiaans-Yarzagaray:

                “Aruba ta depende grandemente di productonan


         importa cu tambe tin su efecto riba prijsnan na Aruba”






       MIRANDO  con  prijsnan  ta desaroya               Si Aruba ta importa algun producto di             baha cu 15.2%. Pues aki por wak cu ta
       na Aruba y scuchando pueblo, por sin-             e pais aki, Aruba ta importa e efecto di          depende cua fruta e consumidor ta cum-
       ti cu esaki tin su efecto logicamente pa          inflacion di e pais aki tambe. Por tuma           pra con afecta e ta pa e prijs.
       tur hende. Parlamentario Setty Chris-             nota e ora cu mientras cu Aruba su in-
       tiaans-Yarzagaray  ta  elabora un poco            flacion te cu luna di juni (pa mita di aña        FACTORNAN CU TA INFLUENCIA
       riba importacion y con  esaki  tambe lo           2019) ta na 3.4%, na Merca tambe infla-           PRIJS Y INFLACION
       por afecta prijsnan di producto na Aru-           cion ya ta 2.2% pa mesun periodo men-             Ya den conferencianan di prensa Parla-
       ba.                                               ciona.                                            mentario Setty Christiaans-Yarzagaray
       T’asina facil pa ora prijs subi na Aruba          Pues por bisa cu  momento cu Aruba im-            a trece padilanti algun di e actornan cu
       pa culpa un Gobierno dimes siendo cu no           porta for di Merca of cualkier otro pais,         ta influencia prijs di un producto prome
       ta Gobierno t’e unico posibel actor den           ya caba e prijs di e producto tin su efecto       cu e ta na benta riba shelf na Aruba.
       subida di prijs di productonan na Aruba.          inflatorio for di e pais di origen cu Aruba
                                                         ta importa for di dje.                            Un di e factornan ya ta menciona cu ta e
       ARUBA  TA DEPENDE  GRANDE-                                                                          efecto inflatorio di pais cu Aruba ta im-
       MENTE RIBA IMPORTACION                            CON PRIJS DI CUMINDA TA DESA-                     porta for di dje. Alabes por a nota con
                                                         ROYANDO                                           prijs di crudo pues na su turno prijs di
                                                         For di cifranan di CBS, cu t’e oficina cu         gasolin  ta  fluctua  na  e  banda  halto  e
                                                         ta midi cambio di prijsnan  ta Aruba,             aña  aki  compara  cu  aña  pasa.  Gasolin
                                                         Parlamentario  sra.  Setty Christiaans-           na su  turno  ta haci  cu  prijs  di trans-
                                                         Yarzagaray  ta ilustra pa solamente e             porte di productonan tambe ta hisa. Na
                                                         grupo di productonan di cuminda (food             Aruba comerciantenan tambe a ricibi e
                                                         and catering services) con esaki a desar-         informacion cu prijs pa servicio di Astec
                                                         oya pa luna di juli di 2019. Bou di a gru-        a wordo ahusta y cu tambe ta contribui
       Na prome lugar y manera cu ta gener-              po aki por nota tambe e sub-componente            na costo mas halto di productonan na
       almente conoci, Aruba como isla chikito           fruta y berdura.                                  Aruba. Gasolin riba su mes ta influencia
       ta grandemente dependiente di importa-            Por  tuma nota con  prijs  di  fruta  te cu       prijs, directamente of indirectamente,
       cion pa loke ta trata e parti di alimenta-        luna di juli di e aña aki compara cu juli         substancialmente na Aruba.
       cion.                                             di 2018 a subi cu 32.6% y berdura a subi
       Parlamentario Setty Christiaans-Yarza-            cu 19.1% p’e mesun periodo menciona.              Ta keda e ora un otro componente tambe
       garay ta elabora un poco uzando datonan                                                             cu ta un factor den prijs cu t’e margen
       di CBS (Centraal Bureau Statistiek) cu                                                              di  ganashi  cu  cada negoshi  ta stipula.
       ta publica informacion  di importacion                                                              Gobierno tin control solamente riba
       na Aruba. Por nota den e tabel adhunto                                                              un cantidad di producto basico cu ta
       e  balor  di importacion pa solamente e                                                             pertenece na e canasta basico y por lo
       item di cuminda total pa di dos kwartaal                                                            demas, comercio na Aruba, mirando cu
       di 2019, pero tambe importacion di Es-                                                              tin Free Enterprise na Aruba, por deter-
       tados Unidos (USA) y Hulanda.                                                                       mina riba nan mes prijsnan di pruducto
                                                                                                           (of servicio).
       Importacion di cuminda ta tuma lugar
       pues pa 77.1% for di e dos destina-                                                                 Nota si, mirando politikeria cu ta tu-
       cionnan aki. Importacion di cuminda p’e                                                             mando lugar rond di e tema di inflacion
       periodo menciona ta bin pa casi 60% di                                                              na Aruba, cu invoerrechten di banda di
       Estados Unidos so.                                                                                  Gobierno na Aruba riba fruta y berdura
                                                                                                           ta  0%  desde  aña  2006.  Pero  tambe  cu
       DESAROYO DI INFLACION NA ES-                                                                        crisisheffing a wordo introduci ya caba
       TADOS UNIDOS (USA)                                                                                  pa un aña y mei pasa casi cual no lo por
                                                                                                           tin efecto asina substancial riba loke ta
                                                                                                           trata fruta y berdura of otro producto.


                                                                                                           Awentempo ta asina mas facil pa ob-
                                                                                                           tene informacion y Parlamentario Setty
       Mirando cu Aruba ta importa  mayoria              Pero alabes CBS ta presenta tambe e               Christiaans-Yarzagaray no ta kere den
       parti di su alimentonan y por a constata          dato di por ehempel e categoria fruta,            e forma di haci politica manipulando cu
       caba cu practicamente 60% di alimento             cua tipo di fruta su prijs a subi asina sub-      informacion of mente di hende y p’esey
       ta procedente di USA, ta interesante pa           stancialemente. Den e tabel adhunto por           ta scoge pa trece articulonan dilanti pur-
       tuma nota con inflacion ta comporta su            tuma nota con prijs di Cherry y Straw-            bando di contribui na educa pueblo y por
       mes den e pais aki.                               berry a subi cu 66.3%, Awacati a subi cu          ta hasta ex-politiconan y politiconan cu
       Den e tabel adhunto por tuma nota di              58.1% y otro tipo di fruta (manera kiwi           awe ainda ta papia sin substancia nan
       e  desaroyo  di  inflacion  pa  tanto  Aruba      of peach) a subi cu 63.1%. Mientras cu            mes djis keriendo cu bisa algo ta haci cu
       como tambe pa Estados Unidos.                     prijs di appel a subi cu 7.2% y banana y          hende ta kere nan.
                                                         bacoba a subi cu 11.2%, apelsina mes a
   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25