Page 20 - AWEMAINTA
P. 20
20 AWEMainta Diahuebs, 21 November 2019
Parlamentario Setty Christiaans-Yarzagaray:
“Aruba ta depende grandemente di productonan
importa cu tambe tin su efecto riba prijsnan na Aruba”
MIRANDO con prijsnan ta desaroya Si Aruba ta importa algun producto di baha cu 15.2%. Pues aki por wak cu ta
na Aruba y scuchando pueblo, por sin- e pais aki, Aruba ta importa e efecto di depende cua fruta e consumidor ta cum-
ti cu esaki tin su efecto logicamente pa inflacion di e pais aki tambe. Por tuma pra con afecta e ta pa e prijs.
tur hende. Parlamentario Setty Chris- nota e ora cu mientras cu Aruba su in-
tiaans-Yarzagaray ta elabora un poco flacion te cu luna di juni (pa mita di aña FACTORNAN CU TA INFLUENCIA
riba importacion y con esaki tambe lo 2019) ta na 3.4%, na Merca tambe infla- PRIJS Y INFLACION
por afecta prijsnan di producto na Aru- cion ya ta 2.2% pa mesun periodo men- Ya den conferencianan di prensa Parla-
ba. ciona. mentario Setty Christiaans-Yarzagaray
T’asina facil pa ora prijs subi na Aruba Pues por bisa cu momento cu Aruba im- a trece padilanti algun di e actornan cu
pa culpa un Gobierno dimes siendo cu no porta for di Merca of cualkier otro pais, ta influencia prijs di un producto prome
ta Gobierno t’e unico posibel actor den ya caba e prijs di e producto tin su efecto cu e ta na benta riba shelf na Aruba.
subida di prijs di productonan na Aruba. inflatorio for di e pais di origen cu Aruba
ta importa for di dje. Un di e factornan ya ta menciona cu ta e
ARUBA TA DEPENDE GRANDE- efecto inflatorio di pais cu Aruba ta im-
MENTE RIBA IMPORTACION CON PRIJS DI CUMINDA TA DESA- porta for di dje. Alabes por a nota con
ROYANDO prijs di crudo pues na su turno prijs di
For di cifranan di CBS, cu t’e oficina cu gasolin ta fluctua na e banda halto e
ta midi cambio di prijsnan ta Aruba, aña aki compara cu aña pasa. Gasolin
Parlamentario sra. Setty Christiaans- na su turno ta haci cu prijs di trans-
Yarzagaray ta ilustra pa solamente e porte di productonan tambe ta hisa. Na
grupo di productonan di cuminda (food Aruba comerciantenan tambe a ricibi e
and catering services) con esaki a desar- informacion cu prijs pa servicio di Astec
oya pa luna di juli di 2019. Bou di a gru- a wordo ahusta y cu tambe ta contribui
Na prome lugar y manera cu ta gener- po aki por nota tambe e sub-componente na costo mas halto di productonan na
almente conoci, Aruba como isla chikito fruta y berdura. Aruba. Gasolin riba su mes ta influencia
ta grandemente dependiente di importa- Por tuma nota con prijs di fruta te cu prijs, directamente of indirectamente,
cion pa loke ta trata e parti di alimenta- luna di juli di e aña aki compara cu juli substancialmente na Aruba.
cion. di 2018 a subi cu 32.6% y berdura a subi
Parlamentario Setty Christiaans-Yarza- cu 19.1% p’e mesun periodo menciona. Ta keda e ora un otro componente tambe
garay ta elabora un poco uzando datonan cu ta un factor den prijs cu t’e margen
di CBS (Centraal Bureau Statistiek) cu di ganashi cu cada negoshi ta stipula.
ta publica informacion di importacion Gobierno tin control solamente riba
na Aruba. Por nota den e tabel adhunto un cantidad di producto basico cu ta
e balor di importacion pa solamente e pertenece na e canasta basico y por lo
item di cuminda total pa di dos kwartaal demas, comercio na Aruba, mirando cu
di 2019, pero tambe importacion di Es- tin Free Enterprise na Aruba, por deter-
tados Unidos (USA) y Hulanda. mina riba nan mes prijsnan di pruducto
(of servicio).
Importacion di cuminda ta tuma lugar
pues pa 77.1% for di e dos destina- Nota si, mirando politikeria cu ta tu-
cionnan aki. Importacion di cuminda p’e mando lugar rond di e tema di inflacion
periodo menciona ta bin pa casi 60% di na Aruba, cu invoerrechten di banda di
Estados Unidos so. Gobierno na Aruba riba fruta y berdura
ta 0% desde aña 2006. Pero tambe cu
DESAROYO DI INFLACION NA ES- crisisheffing a wordo introduci ya caba
TADOS UNIDOS (USA) pa un aña y mei pasa casi cual no lo por
tin efecto asina substancial riba loke ta
trata fruta y berdura of otro producto.
Awentempo ta asina mas facil pa ob-
tene informacion y Parlamentario Setty
Mirando cu Aruba ta importa mayoria Pero alabes CBS ta presenta tambe e Christiaans-Yarzagaray no ta kere den
parti di su alimentonan y por a constata dato di por ehempel e categoria fruta, e forma di haci politica manipulando cu
caba cu practicamente 60% di alimento cua tipo di fruta su prijs a subi asina sub- informacion of mente di hende y p’esey
ta procedente di USA, ta interesante pa stancialemente. Den e tabel adhunto por ta scoge pa trece articulonan dilanti pur-
tuma nota con inflacion ta comporta su tuma nota con prijs di Cherry y Straw- bando di contribui na educa pueblo y por
mes den e pais aki. berry a subi cu 66.3%, Awacati a subi cu ta hasta ex-politiconan y politiconan cu
Den e tabel adhunto por tuma nota di 58.1% y otro tipo di fruta (manera kiwi awe ainda ta papia sin substancia nan
e desaroyo di inflacion pa tanto Aruba of peach) a subi cu 63.1%. Mientras cu mes djis keriendo cu bisa algo ta haci cu
como tambe pa Estados Unidos. prijs di appel a subi cu 7.2% y banana y hende ta kere nan.
bacoba a subi cu 11.2%, apelsina mes a