Page 32 - BNDIA ARUBA
P. 32
a32 local
Diaranson 6 september 2017
Simposio awe cu expertonan internacional
Cambio di clima y cria criki
ORANJESTAD – Awe no-
chi ta un bon oportunidad
pa comunidad di Aruba
por haya mas informa-
cion tocante cambio di
clima y su efectonan den
cuadro di e 6 edicion an-
ual di e simposio Green
Education cu ta tumando
luga na Biblioteca Nacio-
nal Aruba (BNA) su sede
principal na Playa.
Contrario na loke presidente
di Merca, Donald Trump a
yega di bisa cu e cambio cli-
matico no ta un realidad, ora-
donan internacional invita
den e simposio aki ta sigura
net lo contrario. E cambio
di clima ta un realidad y nos
mester bira mas consciente di
tista Colombiano, William sacion internacional pa crea e
E ta haya cu nos forma tradi- Michaels Guerrero kende data nan tocante con Aruba ta
cional di traha agricultura ta ta traha obra di arte cu ma- haciendo pa logra e metanan
contribuyendo na e cambio. terial recicla. E ta dunando di un pais sostenibel pa aña
Mientras cu tin otro tipo di tayernan di arte ambiental 2030.
agricultura cu ta mihopa me- pa e studiantenan di scol se-
dio ambiente manera e per- cundario y avansa den cuadro Un meta cu nan ta trahando
macultura y tambe e agricul- di e simposio aki. Nan ta ta esun pa caba cu e hamber.
tura organico. Aunke e tipo tayernan interesante caminda E tin un experiencia den ag-
di agricultura aki por resulta di un forma creativo e studi- ricultura y muy particular-
costoso pa un isla chikito. antenan ta siña pa traha obra mente cu e cultivo di insec-
Sinembargo tin sistema cu ta di arte y decorativo cu mate- tonan comestibel. Den e parti
traha cu energia solar pa re- rial recicla. aki el a introduci un special-
duci e costo di produccion. ista di un criado local di criki.
Ademas si nan ta haci uzo Alimento alternativo: cria Byon Lampe ta un hoben y
di e recursonan natural of di criki entusiasma agricultor di in-
medio ambiente di un mane- E orador local, Andres Marin secto cu ta pensa cu Aruba
ra eficiente, nan por reduci e kende ta miembro di e comis- lo por logra e meta di un isla
costo di produccion substan- ion nacional di meta mundial sostenibel pa 2030. El a for-
cialmente, segun sr. Bynoe. pa desaroyo sostenibel a bisa mula un invitacion pa awe
P’esey e ta invita tur hende cu nan ta trahando riba e 17 nochi publico por haya infor-
pa atende e lectura aki pa nan metanan global pa logra e ob- macion con nan ta cria criki
forma parti di e cambio. hetivo aki. E comision aki ta pa produci cuminda. “Kere
resorta den e departamento mi, na Aruba nos por produci
Arte ambiental di Asuntonan Economico. hopi cuminda.”
Un invitado special ta e ar- Nan ta trahando cu organi-
ordinador nacional di GEF
su efectonan riba nos Small Grants Programme na
Barbados, ta otro oradonan
Kristen Mastel di Univer- internacional durante e ano-
sidad di Minnesota (USA) a chi di charlanan cual ta tuma
declara na Bon Dia Aruba cu luga awe pa 7’or anochi. E ta
e cambio clima ta sosodiendo un experto riba cultivo or-
rond mundo. E ta un echo ganico y un di e prome di
bon documenta y investiga. su categoria na Barbados. El
Tur cientifico ta di acuerdo a traha shete aña cu e minis-
cu e cambio ta tumando luga, terio di Agricultura di su pais
e ta bisa y e tin 5 aña trahando cu or-
ganisacion di Nacionnan Uni
Sra. Mastel ta kere cu tur den e tipo di programa aki.
hende mester conscientisa Sr. Bynoe tambe a sigura cu
su mes di e asunto aki. Ade- e cambio di clima ta un re-
mas tur hende fei nan propio alidad y nos mester adapta
posibilidad mester duna nan nos mes na e cambionan aki
contribucion riba e tereno pa obtene miho resultadonan
aki. y oportunidadnan. Esaki ta e
mensahe cu e kier trece den e
David Bynoe kende ta co- simposio aki.