Page 37 - AVP
P. 37
Esey ta nifica cu automaticamente e productonan ta bay conoce un aumento atrobe, pues
claramente otro medida contra pueblo pero nan ta crea e impresion cu usando un palabra
dificil cu ningun hende ta compronde, pero esaki ta nifica cu simplemente un dollar ta
bay haya un balor di entre 1.95 cu 2 florin ta bay tin mester pa cumpra un dollar pa e
comerciante ey por cumpra e camisa, e flanel, e juice, e lechi, e keshi, tur locual pueblo ta
come y bebe, ta consumi, e comerciente tin cu bay paga mas pa esakinan pa e por trece pa
Aruba, ya cu e dollar ta bay tin mas balor.
Esaki ta sin conta e efectonan cu esaki ta bay tin pa esunnan cu a haci un fiansa pa por a
traha sea un edificio of bin c’un hotel y otronan, awe e inversion ey ta bay bira mas caro
pa paga bek.
Tur esaki a motibo cu ora ta busca of cumpra producto den exterior, e persona tin mester
di dollar pa haci esaki y prijs di dollar ta bay bira mas caro.
Esaki ta bay habri caminda pa speculacion, esunnan cu ta den e sector cu tin dollar ta bay
haci cu no facilmente dollar ta bay bin den circulacion cu consecuencia cu e reserva di
divisa tambe por bay core peliger.
Pues un gobierno cu ta hibando e pais aki na rand di desaster ya cu nan no tin idea di kico
nan ta papia y awo ta purba gaña pueblo cu no ta bin cu sugar tax pero tur hende den
comunidad tin cu bay paga pa e decision di bin cu deviezenprovisio,” Parlamentario
Marlon Sneek a declara.
https://24ora.com/marlon-sneek-sugar-tax-reemplasa-pa-deviezenprovisie-cu-pueblo-tog-tin-cu-bay-
paga/