Page 37 - MIN TTC DEC 4,2015
P. 37
A28
hendeDiabierna 4 December 2015
Lionfish tabata “rey” durante recaudacion di fondo
gastronomico na Centro di Pesca Hadicurari
ORANJESTAD – Diabi- vember dedica na Lion- wordo organisa reciente-
erna anochi un holo dushi fish. mente y cu a produci 230
tabata perfuma e sede di E holo seductor aki pa bin di kilo di e tipo di pisca aki.
Centro di Pesca Hadicu- e preparacion cu cinco chef E anochi aki e Lionfish tabata
rari habriendo e apetit masha creativo di Wine and rey... pero den e gastronomia
di mas cu 100 hende cu a Dine Group Aruba, E Sushi di tur esunnan presente. Nan
bay disfruta di e recauda- Shap y Screaming Eagle a a disfruta y consumi dife-
cion di fondo cu a wordo haci di e Lionfish cu a wordo rente preparacion culinario
organisa den cuadro di e captura durante e torneo cu a di e pisca aki, ya sea Ceviche
clausura di luna di No- di Lionfish, sliders di Lion-
fish y Fritters Lionfish bou especie marino.
encargo di e chefnan di Wine Armando Hernadez ta traha
and Dine Group Aruba. Un como chef den Wine and
variedad di Sushi a base di Dine Group encarga cu
Lionfish, manera Caesar varios restaurant entre nan
Maki traha cu shark, Wahoo “Nos Club Huis” di Centro
y Lionfish tempura. Tambe e di Pesca Hadicurari. El a bisa
dushi L&L traha cu Lionfish, cu e Lionfish ta un pisca ex-
crab, avocado, concomber, celente pa su consumo. “Nos
lechuga y lamunchi bou en- ta siña diferente forma pa
cargo di e chefnan di E Su- prepara e pisca aki”. El a in-
shi Shap. Tambe e chefnan di dica cu ta existi cierto temor
Sreaming Eagle a prepara un tocante cu e pisca aki ta uno
dushi Yellow Mash Potato cu venenoso, pero como chef el
Lionfish. Tur cos tabata asina a señala cu e no ta asina. El a
dushi cu den dos ora a wordo agrega cu pa consumi Lion-
consumi mas cu 60 kilo di fi- fish bo mester sa con pa haci
let di Lionfish. limpi e pisca aki.
Comentarionan E chef, Hernandez ta reco-
Miguel Vegas tabata un di e menda e consumo di Lion-
persona presente den e ac- fish ya cu e pisca aki ta wordo
tividad gastronomico aki. El considera como “e galiña di
a bisa cu esaki tabata un ex- lama”.
periencia inolvidabel pe, ya Biologo Marino, sr. Byron
cu esaki tabata su prome bi- Boekhoudt di Centro di
aha cu el a consumi Lionfish. Pesca Hadicurari a expresa
Loke e tabata sa di Lionfish su satisfaccion pa e acogida
tabata cu e ta un pisca pelig- y exito di e actividad aki. El
roso y enemigo di nos pisca- a bisa cu e fondo colecta lo
nan nativo. yuda pa sigui stimula e sam-
“Mi sa cu e Lionfish ta num- buyado of jaagdo di Lionfish
ber un riba e cadena alimen- y pa sigui conscientisa nos
ticio di lama, ya cu nan no tin hendenan rond di e pisca in-
depredador cu ta come nan. vasivo aki.
E Lionfish ta acaba cu e otro E profesional aki a señala cu
piscanan cu ta habita den e Lionfish tin un tipo di carni
rifnan. Pero no tin pisca cu ta miho cu pargo of pisca cora
come nan y esaki ta trece un cu nos ta custumbra cun’e.
desbalansa den nos sistema Te hasta miho cu djampou
ecologico maritimo”, el a de- mes, y e ta mas saludabel cu
clara na Bon Dia Aruba. mas contenido di Omega 3.
Pero masha poco e tabata sa Ademas e pisca aki tin menos
riba Lionfish como alimento contenido di metal pisa cu ta
pa ser humano. E ta haya cu malo pa salud.q
Lionfish ta smaak diferente
cu otro piscanan, e ta mas
dushi. El a keda encanta cu
e Ceviche di Lionfish. “Ma
haya esey espectacular!”, el a
declara na Bon Dia Aruba. El
a bisa cu unabes cu el a con-
sumi Lionfish e ta dispuesto
pa sigui come e sorto di pisca
aki. Tambe e ta recomenda
tur hende haci esey, ya cu e ta
dushi y nan ta colabora cu un
bon causa pa combati e pisca
aki cu ta un menasa pa nos