Page 19 - AWEMAINTA
P. 19

Diahuebs, 26 Juli 2018                                         AWEMainta                                                                    19




                                                           Sra. Maureen Laaf -Ras:

         ‘Mangelnan tin nan manera particular




               di con nan ta reproduci y sobrevivi’




















































       PA henter mundo Dia Internacional  sobrevivi nan tin nan mesun mente,  mas y mas di e comportacion  di e
       di Conservacion di Mangelnan awe  pesey ‘mass production’(vooral di  mangelnan y nan proceso di sobre-

       26 di juli ta hopi importante, special- cantidad  di kamber) den e areanan  vivencia.

       mente pa paisnan rondona pa lama.  aki no ta consehabel.                                          Mi  ta  di  opinion  cu  mester  educa
       Nos sa cu madre tera ta activo (tin  Si un desaroyador ta consciente y ta  comunidad  hopi y particularmente

       ciclon  tropical,  horcan,  tsunami  en- sinti p’e mangelnan, por hasta uza  e muchanan na scolnan. Mi ta dis-

       tre otro) y pa locual t’esaki, mangel- nan na nan beneficio.                                      puesto pa hiba muchanan riba  un
       nan ta forma un baricada entre lama  Por ehempel nan lo por bira un fuente  tour y mustra nan con e mangelnan

       y tera.                                          di  atraccion  bunita p’e  kambernan,  ta crece, nan habitat, con nan ta re-
       Banda di esaki nan ta gran fuente di  segun sra. Laaf – Ras.                                      produci entre otro.

       oxigeno tambe, sra. Maureen Laaf –                                                                Mester mustra e muchanan kico a

       Ras ta splica.                                   Pakico ta bisa cu mangelnan tin  pasa cu saliña di Savaneta cu ta se-
                                                        nan mesun mente?                                 cando,  y tambe  otro areanan  cu

       Primordial ta cu mester percura pa  ‘Como un persona cu ta observa e  mangelnan ta naciendo cual ta den
       informa comunidad di e importancia  desaroyo di  mangelnan  por  a  tuma  areanan cu no ta contamina y cu no

       di mangelnan y pakico ta importante  nota cu nan no ta un mata cu bo por  tin mucho lodo.’

       pa cuida nan.                                    yega planta manera cu ta planta cual-
       Ora cu ta bay construi mas cu 200  kier otro mata yerba. Nan sistema ta  Finalmente sra. Maureen Laaf – Ras a

       kamber, bo ta bay haya un trafico di  diferente y nan ta busca areanan cu  bisa cu nos como ser humano mester

       hende  cu  ta  molestia/cansa  natura- ta limpi y cu fluho di awa.                                yuda naturalesa dor di no sush’e, es-
       lesa, specialmente mangelnan.                    Na Savaneta p.e. cual ta un sitio  aki ta posibel si un persona ta bon in-

       Mangelnan  tin nan mesun manera  cu mi a observa conhuntamente cu  forma di e importancia cu den e caso

       particular di con nan ta reproduci y  amistadnan y expertonan, mi a siña  aki e mangelnan tin pa pais Aruba.
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24