Page 15 - bon-dia-aruba-20201117
P. 15

a15
                                                                                                          Salud Diamars 17 November 2020


                     Barbanan tin un gran cantidad di bacteria, pero no hopi mas cu e

                                                                   “shaving cream”


            (Insider.com)  -  Un  barba  infection a compara e ecolo-  den aire bulando.
            bon cuida tin aproximada-    gia bacteriano di e cabey fa-
            mente  e  mesun  cantidad  cial di 408 trahado masculino  Si  bo  ta  tratando  di  protege
            di  bacteria  cu  un  barba  di hospital pa determina si e  bo  mes  di  e  bacterianan/
            bon feita. E ta algo comun  barbanan ey tabata wanta mas  germenenan  den  aire  medi-
            y algo cu sa caba cu barba  bacteria.                     ante  e  uzo  di  un  tapa  boca,
            ta  un  wanta  bacterianan  E investigadonan a haya cu e  e  cabey  facial  ta  definitiva-
            infeccioso  manera  esta-    colonisacion  bacteriano  den  mente un preocupacion. Cu
            filococos  y  enterococos,  ambos gruponan tabata com-    e tapa boca, particularmente e
            cu  por  laga  bo  bira  malo  parabel, siendo e prevalencia  respiradonan N95, un ahuste
            si  nan  logra  drenta  den  di  Staphylococcus  aureus  poco preta ta algo  crucial.  E
            bo  sanger  via  un  corte  of  den realidad un poco menor  cabey  facial  por  haci  cu  un
            herida.                      (41,2%) den esunnan cu ca-   tapa boca ta ineficaz si e ca-
                                         bey facial cu esunnan cu ta-  bey no ta permiti e tapa boca
            Pa  mantene  bo  barba  limpi,  bata  bon  feita  (52,6%).  E  ta  di cover bo bon, segun Ho-
            mester lab’e 2-3 biaha pa si-  bale la pena señala cu e tama-  gan y Willard.
            man cu shampoo, peñ’e reg-   ño di e muestra di 408 hende
            ularmente  y  tambe  mester  homber  tabata  significativa-  Con pa desinfecta bo barba
            tene un bon practica di higi-  mente mayor cu e tamaño di  Si  bo  tin  barba,  bono  mes-  generalmente  un  paar  di  bi-  ta pasa mescos cu e labado di
            ena di mas, ya cu e ta e forma  e muestra di e estudio viral di  ter  bay  feit’e.  “Si  nos  no  ta  aha pa siman, asina mescos bo  e barba. Solamente sigura bo
            mas facil di propaga e germ-  2019, cu tabata solamente di  bisando  e  personanan  pa  cabey  regularmente  pa  yuda  mes di duna bo barba un bon
            enenan  na  otro  parti  nan  di  18 hende homber.        feita nan cabes, e ora nos no  elimina e celulanan morto di  masashi  profundo  y  ora  di
            bo curpa.                                                 mester haci cu e hombernan  bo cuero bou di bo cabey.     lab’e cu awa pa asina elimina
                                         E  bacterianan  aki  prome  mester feita nan barba”, Wil-                              e germenenan.
            Barbanan  ta  portado  di  bac-  menciona  of  realmente  cu-  lard ta bisa. Sin embargo, ta  Algun  labanan  di  barba  of
            terianan, pero tambe e cuero  alkier  bacteria,  por  drenta  insisti  den  e  importancia  di  shampoo  tin  un  elemento  Loke ta ainda mas importante
            bon feita                    den e barba di un hende den  mantene limpi e barbanan y  antibacteriano,  pero  si  un  cu mantene e barba limpi ta
            E barbanan ta un portado pa  varios  manera.  Segun  Su-  kier recorda boso cu e hende  shampoo ta antibacteriano of  practica semper un bon higi-
            germenenan, pero ki nan nos  zanne Willard, PhD, APN-c,  hombernan  cu  si  bo  ta  bon  no, e no ta importante mane-  ena en general, specialmente
            tin e cuestion pakico esey ta.   Asocia di salud global den e  feita no kemen cu e ta haci bo  ra e acto di limpiesa en si mis-  e  higiena  di  bo  mannan.  E
            Nos  cuero,  incluyendo  bo  scol di enfermeria di Rutgers,  liber di bacterianan of germ-  mo. E FDA ta bisa cu no tin  labamento  di  man  profundo
            cara, ta un portado di bacteria  e germenenan ta yega eynan  enenan.                   evidencia  suficiente  pa  bisa  y cu frecuencia, asina cu dis-
            tur  tempo,  independiente  di  di e mesun manera cu nan a                             cu  uza  habon  of  shampoo  tancia  tambe  di  esunnan  cu
            e estado di cabey facial.    drenta den cualkier otro parti  Pa  mantene  bo  barba  limpi,  antibacteriano ora di laba bo  por ta malo, ta algo crucial pa
                                         di nos curpa, a traves di nos  Hogan ta recomenda lab’e cu  mas  ta  miho  pa  mata  germ-  un bon salud, asina ta man-
            Un  estudio  di  2014  publica  man, e mannan di otro hen-  e mesun frecuencia cu bo ta  enenan  cu  uza  un  higiena  tene  e  concentracion  princi-
            na  The  journal  of  Hospital  denan y e germenenan cu ta  laba  bo  cabey  normalmente,  regular y Hogan ta bisa cu e  pal den esey.

                           Dicon batata dushi ta hopi mas saludabel cu batata normal



            (Insiders.com)  -  Aunke
            ambos por ta un bon parti                                                                                           Batatanan  normal  tin  nivel-
            di  bo  dieta  saludabel,  e                                                                                        nan  mas  halto  di  vitamina
            batata  dushi  ta  general-                                                                                         clave  cu  ta  actua  manera
            mente mas saludabel cu e                                                                                            antioxidante,   incluyendo
            batatanan normal, debi na                                                                                           vitamina  A  y  vitamina  C.
            nan  contenido  increible-                                                                                          Batatanan  dushi  tambe  ta
            mente  halto  di  vitamina                                                                                          contene pigmento vegetal an-
            A.                                                                                                                  tioxidante  cu  no  ta  presente
                                                                                                                                den e batatanan normal : por
            E  batata  dushi  tambe  tin                                                                                        ehempel, e batata dushi ora-
            un  indica  di  glucemico  mas                                                                                      ño ta rico den betacaroteno y
            abou,  loke  ta  nifica  cu  e  ta                                                                                  violeta. E batata dushi tin mas
            menos  probabel  cu  e  lo  au-                                                                                     antocianino.
            menta e nivel di sucu den e
            sanger cu e batatanan normal.                                                                                       Pa hiba manera informacion
            E batata dushi tambe ta con-  rianan,  carbohidratonan  y  glucemico IG, un escala di 0  mentonan cu un indice glu-  privilegia
            tene mas antioxidantenan, in-  proteinanan  y  ambos  ta  bon  na 100 cu ta evalua e rapidez  cemico  generalmente  mas  Tanto  manera  e  batatanan
            cluyendo vitamina A y C, cu  fuente di vitamina B6, mag-  cu  loke  un  alimento  lo  haci  abou por yuda reduci e nivel-  normal como e batatanan du-
            e batatanan normal.          nesio y potasio.             cu e nivel di sucu lo subi den  nan  di  sucu  den  e  sanger  y  shi ta alimentonan saludabel
                                                                      e sanger.                    controla tambe bo peso.      cu  por  ta  bon  den  mayori-
            Cua ta mas saludabel?        Ademas,  tanto  e  batatanan                                                           anan di dieta. Sin embargo, si
            Si  ta  bon  ambos  tiponan  di  normal como e batatanan du-  Un  batata  herbi  tin  un  IG  Hopi  di  e  nutrietenan  di  e  bo ta buscando beneficionan
            batata por yuda ta un parti sa-  shi tambe ta contene almidon  halto  di  banda  di  78,  mien-  batata normal y batata dushi  adicional  pa  salud,  manera
            ludabel den bo dieta, e batata  resistente, un tipo di almidon  tras cu un batata dushi herbi  ta contene compuestonan cu  regula bo sucu den bo sanger
            dushi ta mas rico den nutri-  cu ta wordo digeri mas lenta-  tin  un  IG  intermedio  di  63.  ta  actua  manera  antixoidan-  y mas vitamina A cu antioxi-
            etenan manera vitamina A cu  mente  y  tin  hopi  beneficio-  Esaki ta nifica cu e batatanan  tenan cu ta protege e celulan-  dantenan, e batata dushi ta un
            por  ofrece  bo  beneficionan  nan pa salud.              normal ta wordo disolve mas  an den bo curpa contra stress  miho  opcion.  Tin  hopi  for-
            adicional pa bo salud en gen-  E batata dushi tin un indice di  lihe den sucu den e parti di-  oxidativo.  Esaki  ta  impor-  manan  saludabel  di  cushina
            eral.                        glucemico mas abou.          gestivo,  loke  ta  haci  cu  por  tante pasobra stress oxidativo  batata  normal  y  dushi,  pero
            Tin  hopi  similitud  entre  e                            aumenta e sucu den e sanger.  ta  relaciona  cu  enfermedad-  trata di evita e batatanan hasa
            batata normal cu e batatanan  Un area importante den loke                              nan cardiaco, cancer y enfer-  mas cu ta posibel.
            dushi. Tin aproximadamente  e batata normal y esun dushi  E  medidanan  aki  ta  impor-  medadnan  celebral  manera
            e  mesun  cantidad  di  calo-  ta  similar  ta  den  nan  indice  tante  pasobra  pa  come  ali-  Alzheimer.
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20