Page 2 - LOTTO
P. 2

20 AWEMainta Diaranson, 11 November 2015

                                                                  Awor obtenibel

                           Santa Rosa caminda bo
                           ta haya bo lechi cabrito

FOR di algun tempo caba hopi t’esnan         cu tur e proseso aki tuma lugar e ta wordo
                                             emboteya.
cu ta puntra pa lechi di Cabrito. Esaki      Un punto hopi importante ta cu e lechi di
sigur no tabata e caso debi cu nos tabatin   cabrito pa mas saludabel pa bebe cu otro
cierto cabrito cu tabata den proceso di      lechi, manera esun di baca.
crecemento. Sigur pabo por haya un bon       Personanan cu ta alergico pa lechi di baca
producto ta rekeri tempo y cuidonan extra    por bebe e lechi di cabrito sin problema.
p’asina e cabrito encuestion por produci     Lechi di cabrito ta contene proteina, pa
mas lechi cu ta posibel.                     formacion di cabey y musculonan y ta
Tambe mester tene cuenta cu e periodo        provee vitamina y minerialnan essencial.
durante cual e bestia ta produci lechi. Tur
esaki ta cana man den man cu bon nutri-      E globulonan di vet den e lechi di cabrito
cion cual ta un factor hopi importante na    ta mas chikito cu esunnan den lechi di
momento cu ta produci lechi.                 baca. Esaki ta haci cu e lechi di cabrito ta
Bon calidad y cantidad di cuminda y hopi     wordo digeri mas liher. Bon pa tur hende
awa pa por produci lechi na un periodo       y mas aun pa baby, muchanan chikito,
mas largo.                                   personanan di edad halto y esnan cu ta
                                             sufri di zuur na stoma.
E cabritonan aki na Santa Rosa ta wordo      Un liter di lechi di cabrito ta contene, tur
chika cada 12 ora y di acuerdo cu un         proteina cu un mucha mester te cu edad
rutina regula. Semper si ta posibel esaki    di 6 aña; 60% di tur protein cu un mucha
mester keda den mesun ora, mesun per-        mester cu un mucha mester di 6 pa 14
sona y mesun lugar y n’e mesun ordo.         aña; Mitar di e cantidad di proteina cu un
Asina ta logra un produccion mas halto       mucha mester desde 14 te cu 20 aña; Tur
di lechi.                                    calcium cu un mucha mester te cu edad
Mester remarca cu cabritonan cu ta haya      di 10 aña.
yerba pa come ta produci mas hopi lechi.     Casi tur calcium cu un mucha mester
Tur trabou di chikamento ta wordo haci       desde edad di 10 te cu 18 aña; Tur calcium
aki na Santa Rosa mes pa nos seccion di      cu un perona di edad halto mester.
criansa di cabrito.
Tur test ta wordo haci cu ta “Mastitis       No tin motibo cu ta keda valido pabo no
Test”. Esaki ta pa chek si e lechi ta bon    keda sin pasa Santa Rosa y busca bo lechi
pa consumo.                                  cabrito fresco obtenibel solamente aki.
                                             Nos ta habri for di 7’or di mainta cu te
Pa Pasteurisa esaki ta wordo haci den        12’or di merdia. Y di 1’or di merdi cu 3’or
un lugar limpi y cu e machin special cu      di atardi. Corda e ta pa un tempo limita.
e lechi ta wordo den aden. Esaki ta mata     Pa mas informacion por tuma contacto cu
tur bacteria di cual despues e lechi por     Santa Rosa na tel: 585-8102.
keda un periodo mas largo warda. Asina
   1   2   3   4   5   6   7