Page 17 - HOH
P. 17

Dr. Wilmer Salazar a indica cu e temporada di frio, calor y biento fuerte ainda ta afecta
               nos region, y esaki ta trece virus cu ta afecta e vianan respiratorio y esaki tin aworaki
               na Aruba.



               Keintura, tosamento, diarea, etc., ta e desaroyo di un virus. Cual virus e ta? Salazar a
               menciona cu loke Departamento di Salud a detecta ta cu e virus influenza ta circulando
               ainda, y e influenza tipo B tambe tin den nos region.



               El a bira un “seasonal flu”. Fuera di esaki tin e adenovirus cu ta causa infeccion den
               nanishi, garganta, pulmon y diarea, como tambe e RS Virus cu ta afecta mas tanto e
               muchanan bao di cinco aña di edad.



               E virus aki ta causa problema respiratorio y tin casonan cu mester interna e mucha den
               hospital pasobra e por trece un tipo di complicacion cune. Dr. Salazar a subraya cu e
               clima cu nos tin aworaki por crea beneficio pa e virus por desaroya, y afecta e
               hendenan.



               Dr. Salazar ta recomenda e ciudadanonan pa cumpli cu e medidanan simple di higiene
               universal. Laba man frecuentemente. Personanan cu e griep, cual ta di facil transmision
               y sumamente contagioso ora nan ta nister of tosa, y incluso ora ta papia, of si mishi cu

               obhetonan cu ta comparti cu otro, e por contagia mas hende.


               El a splica cu e virus ta keda un tempo bibo den e medio ambiente, y solo y
               desinfectante ta destrui e virus aki. Dr. Salazar a reitera cu e medidanan basico ta

               esnan universal.


               Mester tapa boca, evita tin contacto cu personanan cu tin sintomanan respiratorio, y si
               no por, uza precaucion manera meter ta. El a enfatiza cu e virus aki ta hopi limita. E tin

               un tempo cu e ta bay y asina e ta sigui.


               El a señala cu e medidanan ta hopi importante, pasobra pa personanan cu ta hopi
               vulnerable of cu tin un tipo di malesa cu e virus por crea complicacion. Pues, mester ta

               al tanto riba esey.
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22