Page 14 - AWEMAINTA
P. 14
14 AWEMainta Diamars, 5 September 2017
Hipólito “Eddy” Ras #7 POR:
Stimula salario minimo y elemina impuesto
indirecto riba productonan cu ta influencia costo
di bida lo tin efecto positivo pa comunidad
E esencia di salario minimo pa POR ta un “Entery Level Income”. Rebaha winstbelasting na impresanan pa stimula salario
Un salario minimo ta un salario cu ora un persona hoben cuminsa minimo y elimina impuesto indirecto riba (cierto) factor-
traha, e minimo cu e lo gana. E meta di salario minimo no ta pa un nan cu ta influencia e bestaansminimum, ta haci cu Gobi-
persona bay biba decadas cu mesun salario minimo. erno lo tin menos entrada na impuesto. E situacion ta haci
cu como Gobierno mester traha na prome lugar pa mehora
Actualmente un impresa ta paga 25 % di winstbelasting. Pa stimula e parti economico pa por tin mas entrada, Ras ta enfatisa.
aumento di salario minimo sin cu mester bin cu inflaccion, POR lo
brinda comerciantenan un taza di winstbelasting mas abou si nan Pa medio di mehora economia, ta bay tin mas variacion den empleo
prueba cu den nan payroll, cu nan a duna aumento rib’e salario y cu miho salario.
minimo. P. e. 20 % di winstbelasting en bes di 25 %, segun Eddy Dor di crea mas empleo cu miho salario, ciudadanonan por hasi
Ras. mas compras.
Pa mehora e economia POR lo:
Pa medio di un estimulo fiscal ta duna comerciantenan riba nan expande turismo pa medio di fast ferry entre e islanan Aruba, Bo-
mesun bon boluntad e escogencia pa duna aumento riba salario neiro y Corsou.
minimo. Asina e e salario minimo enrealidad lo bira un “Entry introduci pilar economico nobo cu ta e curason di Fourth Industrial
level income”. Revolution.
Bestaansminimum (costo di bida) ta wordo influencia dor di
10 factor. E 10 factornan ta: E combinacion di stimula salario minimo y elemina impuesto in-
1. Cuminda y bebida, directo riba (cierto) factornan cu ta influencia bestaansminimum
2. Paña y sapato, lo brinda comunidad un miho poder di compra.
3. Gastonan di vivienda, Cual cu lo percura pa salario minimo y bestaansminimum yega otro.
4. Acesorionan pa cas, Na mesun momento ta kita e presion cu mayornan tin cu traha
5. Salubridad, mas cu un trabou pa cumpli cu nan debernan. Unda cu e mayornan
6. Transporte, tin mas tempo pa nan yiunan y lo contribui pa evita problemanan
7 Comunicacion, social den comunidad, Ras ta termina bisando.
8. Recreacion, cultura y desaroyo,
9. Educacion,
10. Otro bienes y servicionan, Ras ta splica.
Na Aruba tin un canasta basico cu ta consisti di 11 producto cu e
prijsnan ta wordo stipula y controla pa Gobierno. E 11 productonan
ta: aros, hariña, sucu, babyfood, lechi pa baby, koffie, te, margarina,
manteca, lechi di polvo y lechi likido pa koffie.
Riba tur e productonan cu ta pertenece na e canasta basico tin cu
paga impuesto indirecto (BBO / BAZV) momento di haci compras.
Prijsnan cu tambe ta wordo calcula pa Gobierno ta: pisca, galiña,
webo y pan blanco.
Si tuma un di e factornan cu ta influencia e bestaansminimum cu
ta cuminda y bebida, berdura y fruta ta productonan cu no ta paga
invoerrechten pero, impuesto indirecto ta wordo poni rib’e prijs
momento di haci compras. Pa medio di elimina impuesto indirecto
riba (cierto) factornan cu ta influencia bestaansminimum lo haci
cu e bestaansminimum lo ta menos cu ta actual, Ras ta mustra.
Pa medio di un comunicado di CBS por mira cu na luna di juli
2017 e bestaansminimum ta pa: Un adulto Afl 2.053,-. Dos adulto
y 2 yui Afl 4.311,-.
Un persona adulto cu ta gana salario minimo ta bin cu mas o menos
Afl 1.650,- netto pa luna cas. Cual ta señala cu tin un diferencia
di Afl 403, - mensual.