Page 3 - AUA bnk Oct 11 2022
P. 3

20








                                                                                       PLACA
























        AWG FLORIN ARUBIANO







        THE FLORIN IS THE CURRENCY OF ARUBA. IT IS SUBDIVIDED INTO 100 CENTS.


        THE FLORIN WAS INTRODUCED IN 1986, REPLACING THE NETHERLANDS ANTIL-


        LEAN GUILDER AT PAR.







                 DOLLAR                                                               EURO                                                      POUND                                                        DOLLAR




        1   USD            -             1.80 AWG                      1   EUR            -              1.77 AWG       1                 GBP            -             2.02        AWG               1  CAD            -              1.33       AWG


        1   AWG            -    0.55866                USD             1 AWG              -              0.57 EUR                     1   AWG            -            0.49         GBP               1  AWG            -              0.75        CAD









                BOLIVAR                                                               PESO                                                             YEN                                                        YUAN





        1   AWG            -   1.138.010               BSF             1 COP -  0.00045 AWG                                           1   JPY           -          0.016          AWG               1   CNY            -             0.27        AWG

                                                                       1 AWG            -     2,208.01 COP                            1  AWG            -           60.93 JPY                       1   AWG            -             3.64        CNY













                         BLOOMBERG



                         EUROPA “TA REGRESA DEN TEMPO BIEU”





                         DOOR DI CRISIS ENERGETICO









        E demanda di ‘leña’ (palo pa kima)                             Alemania tambe ta pasa pa mo-

        como fuente di energia ta crecien-                             mento dificil den pa loke ta energia.
        do den varios pais Europeo, asina                              Asina, den parke Tirgarten di Berlin
        Bloomberg a informa. Por ehempel,                              e residentenan a corta casi tur mata

        na Francia e prijs pa tonelada di e                            pa warda ‘leña.’ “Nos ta mira winter
        palo gepres (of pellets, biomasa                               cu gran preocupacion”, Peter En-

        elabora cu e desperdicio dje pro-                              gelke, residente di capital Aleman
        ceso di resto di palo) uza pa stoof                            cu ta biba banda dje aeropuerto di
        of forno (caldera) a subi te cu 600                            Tempelhof, a bisa.

        euro (584 dollar).
                                                                       Asina mes, otro pais ta registrando
        Frederic Coirier, director general di                          un aumento den demanda di ‘leña.’

        Poujoulat SA, empresa productor di                             Na Suecia e compra di stoof ceram-
        combustibel di palo, a constata cu                             ico a crece, cual productor, Gabriel
        algun cumprado ta adkiri dos ton-                              Kakelugnar AB, a aumenta su balor

        elada dje material ey, ora normal-                             na 7.700 dollar. Hungria a prohibi
        mente un tonelada ta suficiente pa                             exporta ‘leña’, mientras cu na Ru-

        winter.                                                        mania a vries su prijsnan.


















                                                                                                                                     “Hende ta desespera pa leña, y                                 ta “un buelta di tempo bieu”, ora cu
                                                                                                                                     cumpra mas di normal”, Trond Fjor-                             e casnan falta ‘verwarming’ central.

                                                                                                                                     toft, fundado y director general di
                                                                                                                                     Kortreist Ved, compania Noruechi                               No obstante, e aumento di uzo di

                                                                                                                                     dje ramo, a splica.                                            ‘leña’ pa parti di e hogarnan a mo-
                                                                                                                                                                                                    tiva cu e ecologonan adverti cu e
                                                                                                                                     El a bisa acerca cu si normalmente                             metodo aki por perhudica medio

                                                                                                                                     e subida di demanda ta cuminsa cu                              ambiente.
                                                                                                                                     friu, e aña aki esaki a cuminsa na                             “Nos por mira nivel di contamina-

                                                                                                                                     juni.                                                          cion hopi halto ora hende ta kima
                                                                                                                                                                                                    ‘leña’ sin sa con pa hacie corect-
                                                                                                                                     Nic Snell, director ehecutivo di Cer-                          amente”, Roger Sedin a destaca,

                                                                                                                                     tainly Wood, empresa Britanico dje                             hefe di unidad di calidad di aire di
                                                                                                                                     mesun sector, a subraya cu e de-                               Agencia di Proteccion Medio Am-
                                                                                                                                     manda actual di ‘leña’ ta represen-                            biental di Suecia.
   1   2   3   4   5   6   7   8