Page 9 - IVA FLIP 22 AUG 2017
P. 9

Servicio di ambulance ta un di e gastonan mas grandi cu Imsan tin na e momentonan aki.

               Ta kere cu ta un neck and neck race entre dialyse y ambulance di e gastonan financiero

               cu tin cu inverti pa salubridad publico.



               Cobramento



               Dr. Rajnherc ta splica cu te awor aki Imsan ta ricibi anualmente un lumpsun y esey ta

               cubri tur e gastonan cu Imsan ta haci. Tambe e servicio di ambulance y ta haci esey. Ta

               haci calculacionnan, demostrando cuanto ritnan tin, cuanto ritnan di urgencia tin, cua di

               nan ta bestel vervoer. Tur eseynan ta cada un specifica y ta conoci na Imsan y na AZV.



               Transporte




               Pashentnan di Dialyse primariamente ta wordo transporta door di un compania priva y cu

               tin nan propio areglonan cu AZV. Imsan tey mas y mas pa e emergencianan medico cu ta

               necesario. Ora cu tin necesidad di tin riba e ambulance e hendenan cu e nivel di
               educacion mas halto posibel, manera cu tin awo, pesey tin cu uza ambulance. Otro

               formanan di ziekenvervoer, ziekentransport, por wordo haci door di personal menos halto

               educa, menos costoso y ta wordo regla via AZV.




               Competencia



               Con cu bay bin Ambulance ta un negoshi y tin cu genera entrada. Imsan ta un instituto

               medico riba su mes. Dr. Rajnherc a splica cu esey ta depende di e ambulancewet cu tin cu

               drenta na vigor ainda. E ta bay bira un sistema unda Gobierno, ministerio di salubridad ta

               e departamento cu ta duna un permiso. Ta hopi importante cu pa e wetgeving aki ta

               wordo tuma, ki sorto di ambulance ta papiando di dje. Ta papiando full ambulance cu full

               ekipo, medicamente ekipa, pero tambe personal y por duna 24/7 servicio. Pa un isla
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14