Page 31 - ATA 23JAN,2016
P. 31

A28

HISTORIADiasabra 23 Januari 2016

                                Celebrando 30 aña di nos Status Aparte di su realisacion
                                                     y logronan ya pa 30 aña

                                a impone un independen-         relacion autonomo cu Hu-           Aruba. Pa cu Cultura; Depar-    sa y Enseñansa pa Empleo.
                                cia despues di 10 aña cual      landa. E proceso aki di reno-      tamento di Cultura Aruba,       Asuntonan Social; Oficina di
                                lo a culmina na aña 1996.       bacion estatal a haya un re-       Museo Archeologico Na-          SOSTENEMI, Fundacion
                                Na 1990 ministro di Asun-       traso considerabel cu rechaso      cional Aruba, UNESCO,           Cas pa Comunidad Arubano,
                                tonan di Antia Hulandes y       di e ‘Slotverklaring’ di parti di  Oficina di Monumentonan,        Departamento di Asuntonan
                                Aruba, Hirsch Ballin, den su    Conseho Insular di Curaçao.        y UNOCA. Riba Econo-            Social, Banco di Seguro So-
                                documento “Schets voor een      E acuerdo ta encera cu Gobi-       mia; Oficina di Post Aruba,     cial (SVB). Esakinan ta djis pa
                                Gemenebestconstructie”, a       erno Hulandes tin di bisa riba     Aeropuerto Reina Beatrix,       menciona algun.
ORANJESTAD- Un tiki di          laga sa cu Aruba no mester      e tereno financiero y hudicial     Departamento di Labor, De-      Nos mester keda mira e vi-
nos Status Aparte con e ta-     bira independiente mas na       di Sint Maarten y Curaçao.         partamento di Finansas, De-     sion di nos tatanan y luchado
bata prome y despues te cu      1996.                           Esaki tabata inaceptabel pa e      partamento di Asuntonan di      cu a keda mantene e deseo aki
awe den su celebracion di 30    Antia Hulandes tambe ta-        politiconan di Curaçao.            Telecomunicacion, Departa-      bibo.
aña. Prome cu su inicio te cu   bata busca fervientemente un    Antias  Hulandes         a         mento di Agricultura, Cria,     Aunke Aruba ta un isla chiki-
1986 e Reglamento Insular di    constelacion nobo despues di    keda desmantela riba               Pesca y Sector Primario (San-   to lo keda encontra su mes
Antia Hulandes, e Statuut y     e Status Aparte di Aruba. E     dia 10 di october 2010             ta Rosa), Departamento di       cu retonan nobo su dilanti.
e Staatsregeling tabata deter-  islanan no por a yega na un     Cu e desmantelacion di An-         Asuntonan di Economia, Co-      Mester mantene un bon rela-
mina e cuadro di derecho di     acuerdo cu ta satisface cada    tias Hulandes dia 10 di oc-        mercio E industria, Oficina     cion cu otronan y sigur cu
estado y derecho di pueblo      isla.                           tober 2010, Reino Hulan-           di Asuntonan di Huurmento       nos partnernan den Reino,
den cua Aruba tabata par-       For di e tempo ey a discuti     des awor ta consisti di cuatro     y Consumo, y Volkskredi-        mester keda cu laso estrecho
ticipa. Despues cu Surnam a     masha hopi mes con Reino        pais, esta Aruba, Curaçao.         etbank. Riba Asuntonan di       di cooperacion pa hunto nos
bira independiente na 1975,     Hulandes lo mester sigui. Na    Sint Maarten y Hulanda             Cuido di Salud; Inspeccion      yega na mayor uzo di e opor-
Reino Hulandes tabata con-      aña 2004 e perspectiva po-                                         di Cuido di Salud y Medio       tunidadnan nobo cu ta pre-
sisti di dos pais; Hulanda y    litico a bolbe cambia. E isla-  Tabata despues cu Aru-             Ambiente, IDEFRE cu awe         senta. Hopi biaha e peliger
Antia Hulandes. Durante e       nan kier a separa for di otro   ba a haya su Status Aparte         ta IBISA, Asuntonan di Cui-     grandi di nos Status Aparte
Conferencia di Mesa Rondo       y a tene un referendum na       dia 1 di januari 1986, An-         do di Salud pa Hubentud, y      por ta e isolacion. Pero cu
na 1983 a reconoce e auto-      aña 2004 y 2005. Curaçao y      tias Hulandes a keda for-          Asuntonan di Cuido Den-         durante añanan Gobierno di
determinacion di tur e is-      Sint Maarten a opta pa Status   ma pa e islanan di Bonaire,        tal. Riba Husticia; Landsre-    Aruba a sa di pone un base
lanan di Antia Hulandes.        Aparte. Boneiro y Saba tabata   Curaçao., Sint Maarten,            cherche Aruba, KIA (Dienst      solido pa cu e laso di coop-
Riba prome di januari 1986      desea di tin lasonan estrecho   Saba y Sint Eustatius.             Gevangeniswezen Aruba),         eracion mas estrecho cu Re-
Aruba a haya su ‘Status Apar-   cu Hulanda. Sint Eustatius      Entrante 10 di october 2010,       Siguridad Nacional, Dienst      ino. Como pais nos mester
te’ den Reino Hulandes. Re-     tabata kier a mantene Antia di  Curaçao. y Sint Maarten            Technische Inspecties, Ofici-   sigui duna contenido na laso-
ino un biaha mas ta consisti    cinco pero finalmente a opta    tambe ta bira paisnan autono-      na di Propiedad Intelectual, y  nan di cooperacion entre nos
di tres pais, esta Hulanda,     alfin pa lasonan directo cu     mo den Reino, mientras cu e        Scol di Polis. Riba Enseñansa;  partnernan di Caribe y cu
Antia Hulandes y Aruba, den     Hulanda.                        islanan chikito Bonaire, Saba      Departamento di Enseñan-        Hulanda.q
e aña ey.                       Riba 2 november di aña 2006     y Sint Eustatius lo forma parti
Aruba a sali for di e con-      a firma e ‘Slotverklaring’ en-  di Hulanda como municipi-
stelacion Antiano, door         tre Hulanda, Antia Hulan-       onan.
di cual Aruba a bira e          des, Curaçao y Sint Maarten.    Si nos mira e trayectorio di
di tres pais den Reino.         Den e acuerdo ta para cu        nos Status Aparte cu awe
Cu e Status Aparte, Aruba tin   Hulanda lo tuma 80 por-         nos ta ya den su celebracion
su propio representacion di     ciento di e debenan di Antia    di 30 aña. Tin ora nos no ta
pueblo, Parlamento di Aruba     Hulandes (mas o menos 2,4       para keto y realisa cuanto
y su propio gobernador. Par-    miljard euro). Asina e islanan  cos nos a logra como comu-
lamento tin su presidente.      di Antia Hulandes, cada uno     nidad durante añanan. Segun
Gobierno di Aruba ta consisti   riba nan mes por cuminsa un     Asuntonan General; Archivo
di ministronan y gobernador.    relacion nobo cu Hulanda. E     Nacional Aruba, Biblioteca
Tabata den aña 1983 cu          islanan Boneiro, Sint Eusta-    Nacional Aruba, Oficina di
Hulanda y Antias a acepta       tius y Saba lo bira un muni-    Servicio Interno, Oficina di
Status Aparte. A duna Sta-      cipio apart di Hulanda. Sint    Informacion, Algemene Rek-
tus aparte, pero a cambio       Maarten y Curaçao kier un       enkamer, Meteo Aruba, Raad
                                                                van Advies, y Parlamento di
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36