Page 17 - AHATA
P. 17
A2 LOCAL
Dialuna 6 Januari 2025
Aumento significante den poblacion y bishitante lo conduci na un
sobresaturacion di e demografia di Aruba
Den e Strategia y Plan di sobresaturacion di e demo-
Accion Nacional pa Bio- grafia di e isla, cu consecuen-
diversidad 2024-2030 pu- cia cu rango amplio. Scarse-
blica pa Departamento di dad di vivienda, tension den
Naturalesa y Medio Am- infrastructura, y aglomera-
biente (DNM) den luna cion trafico ta ehempelnan di
di september ta subraya e e retonan cu ta ser spera.
desaroyo di ecosistema y
biodiversidad di Aruba y Pa medio di esaki, e implica-
puntonan esencial pa me- cionnan ta extende mas leu
hora esaki den futuro cu dimensionnan socio-eco-
nomico y cultural; e impacto
Segun e documento ta indica, ambiental riba e ecosistem-
na Aruba, e estudio di The anan natural di Aruba proba-
Economics of Ecosystems blemente tambe lo amplifica.
and Biodiversity (TEEB) a
ser usa pa balornan socio- NBSAPta remarca cu un
economico di fuente di dife- mentalidad nobo pa plania y
rente servicio di ecosistema. actua pa harmonisa natura-
Un perspectiva economico, y lesa y hende manera e ta rela-
antropocentrico, ta ser provee ciona cu desaroyo di Aruba ta
caminda e dependencianan ta no, di 1986 te cu 2020, Aruba necesario pa reduci menasan-
ser captura y calcula. an di Aruba no ta e uniconan mente, naturalesa ta deterio- an causa pa hende. Cambio di
cu ta depende di e bienestar rando a pesar di esfuersonan su medio ambiente construi comportacion ta necesario pa
di e ecosistemanan y nan pa conserva y restaura esaki. a aumenta di 29 pa 60 km2
E estudio aki ta bisa cu e con- sostene e otro accionnan.
tribucionnan directo di tur- servicionan. Tin un vinculo Naturalesa riba un isla tropi- traduciendo na un tercera
ismo ta conta pa 28.6% di e fuerte y dependiente entre cal chikito ta particularmente parti di e isla. Progresando For di maart pa juli 2024,
GDP total. Ora cu combina naturalesa y e bienestar di sensitivo na presionnan. A riba tendencianan actual lo DNM a colabora cu stake-
esaki cu e contribucionnan e ciudadanonan di Aruba. pesar di nan nificacion, e aumenta e presionnan y su- holdernan den henter gobi-
indirecto, esaki ta yega 88.1%, Mayoria di e residentenan ta ecosistemanan di Aruba a ser primi e capacidad di Aruba pa erno y sociedad pa formula
enfrenta e retonan.
constantemente degrada du-
y ta anticipa pa e balor aki bishita e atributonan ambi- un NBSAP cu ta sigura e
yega 97.4% pa 2027. ental di e isla pa relaha y pa rante e ultimo añanan debi harmonisacion di naturalesa,
conecta cu famia y amigonan. na presionnan local manera E estado actual di naturalesa y su servicionan di ecosiste-
P’esey, e crecemento, ben- Medio ambiente ta un com- desaroyo di e costanan, pis- ta degrada, y Aruba tin hopi ma, den e desaroyo di Aruba
eficionan di empleo y recom- ponente esencial di bida y camento di mas, destruccion tempo caba cu a surpasa su – awor y den futuro.
pensanan economico di e in- cultura Arubano. fisico y disturbio causa door capacidad di carga. Como re-
di actividadnan recreativo y sultado, e suministro di ser-
dustria di turismo ta directa- E proceso di mulitple paso
mente relaciona cu Aruba su E NBSAP ta destaca cu e lo- turismo. vicio di ecosistema na e hen- a cuminsa cu sesionnan di
denan di Aruba ta core riesgo.
atributonan di medio ambi- calnan ta mustrando mas y stakeholder en persona, cu ta
ente. Fuera di turismo, e po- mas nan preocupacion riba e Nan ta señala cu e motornan DNM ta splica cu pa ilustra encera diferente stakeholder
aki di degradacion di eco-
blacion di Aruba ta depende estado actual di Aruba su bi- di henter gobierno y sociedad
riba hopi otro servicio cu su enestar ambiental, y e futuro sistema por cada biaha afecta esaki, Wolfs Company hunto pa recoge input. Esaki a sigui
mas e capacidad di Aruba pa cu Yabi Consultancy (2018)
ecosistemanan ta provee. di e pilar economico prin- pa e desaroyo di un cuadro
cipal, turismo. Un ehem- brinda su servicionan di eco- a calcula un perdida di 50% strategico di acuerdo cu e
Por ehempel, anualmente e pel recien di esaki cu nan ta sistema. Por ehempel, tur- den bishitante debi na degra- Global Biodiversity Frame-
industria di pesca ta provee menciona tabata e protesta istanan lo no por disfruta di dacion di medio ambiente. Pa work (GBF).
su capital natural relaciona cu riba Dia di Rey riba 27 di playanan limpi y bunita pa atende e demanda anticipa pa
un balor di 4.45 miyon dol- april 2024, tocante e crisis motibo cu personanan ta de- labor impulsa pa e proyec- A sigui pa un proceso di vali-
lar, balor cultural ta provee ambiental actual cu Aruba shaci di nan desperdicio di un tonan di construccion di dacion digital cu a ser conduci
su capital natural relaciona cu ta confrontando. E protesta forma cu no ta adecua. cambernan di hotel adicio- cu stakeholdernan pa garanti-
nal, pronosticonan ta calcula
un balor di 3.6 miyon dollar, teni tabata pa urgi gobierno sa sosten amplio y exactitud.
y e balor di retiro di carbon ta pa atende e crisis aki, stop e Nan ta agrega cu debi na per- e afluencia di entre 20 mil pa E ultimo paso a encera finali-
25 mil habitante nobo pa e
sobre-construccion di hotel, dida di rifnan di coral y biodi-
provee su capital natural rela- sa e NBSAP cu un legitimi-
ciona cu un balor di 109 mil haci naturalesa un prioridad, versidad marino, nan tambe isla den e añanan binidero. dad control door di bureau
y exigi husticia di clima pa lo ta menos inclina pa tuma
dollar. di Minister di Naturalesa pa
Arubianonan local. parti na actividadnan recre- E documento ta resalta cu e sigura cumplimento.
DNM ta remarca cu turistan- ativo manera buceo. Pa ilus- aumento significante aki den
DNM ta indica cu global- tra e reto pa expancion urba- poblacion lo conduci na un