Page 17 - AHATA
P. 17

A2   LOCAL
                     Dialuna 6 Januari 2025

                     Aumento significante den poblacion y bishitante lo conduci na un

                                           sobresaturacion di e demografia di Aruba




            Den e Strategia y Plan di                                                                                           sobresaturacion  di  e  demo-
            Accion  Nacional  pa  Bio-                                                                                          grafia di e isla, cu consecuen-
            diversidad  2024-2030  pu-                                                                                          cia cu rango amplio. Scarse-
            blica pa Departamento di                                                                                            dad di vivienda, tension den
            Naturalesa  y  Medio  Am-                                                                                           infrastructura,  y  aglomera-
            biente  (DNM)  den  luna                                                                                            cion trafico ta ehempelnan di
            di september ta subraya e                                                                                           e retonan cu ta ser spera.
            desaroyo  di  ecosistema  y
            biodiversidad  di  Aruba  y                                                                                         Pa medio di esaki, e implica-
            puntonan esencial pa me-                                                                                            cionnan  ta  extende  mas  leu
            hora esaki den futuro                                                                                               cu  dimensionnan  socio-eco-
                                                                                                                                nomico y cultural; e impacto
            Segun e documento ta indica,                                                                                        ambiental  riba  e  ecosistem-
            na  Aruba,  e  estudio  di  The                                                                                     anan natural di Aruba proba-
            Economics  of  Ecosystems                                                                                           blemente tambe lo amplifica.
            and  Biodiversity  (TEEB)  a
            ser  usa  pa  balornan  socio-                                                                                      NBSAPta  remarca  cu  un
            economico di fuente di dife-                                                                                        mentalidad nobo pa plania y
            rente  servicio  di  ecosistema.                                                                                    actua  pa  harmonisa  natura-
            Un perspectiva economico, y                                                                                         lesa y hende manera e ta rela-
            antropocentrico, ta ser provee                                                                                      ciona cu desaroyo di Aruba ta
            caminda e dependencianan ta                                                            no, di 1986 te cu 2020, Aruba   necesario pa reduci menasan-
            ser captura y calcula.       an di Aruba no ta e uniconan  mente, naturalesa ta deterio-                            an causa pa hende. Cambio di
                                         cu ta depende di e bienestar  rando a pesar di esfuersonan  su  medio  ambiente  construi   comportacion ta necesario pa
                                         di  e    ecosistemanan  y  nan  pa conserva y restaura esaki.  a  aumenta  di  29  pa  60  km2
            E estudio aki ta bisa cu e con-                                                                                     sostene e otro accionnan.
            tribucionnan  directo  di  tur-  servicionan.  Tin  un  vinculo  Naturalesa riba un isla tropi-  traduciendo  na  un  tercera
            ismo ta conta pa 28.6% di e   fuerte  y  dependiente  entre  cal chikito ta particularmente  parti  di  e  isla.  Progresando   For  di  maart  pa  juli  2024,
            GDP  total.  Ora  cu  combina   naturalesa  y  e  bienestar  di  sensitivo  na  presionnan.  A  riba  tendencianan  actual  lo   DNM  a  colabora  cu  stake-
            esaki  cu  e  contribucionnan   e  ciudadanonan  di  Aruba.  pesar  di  nan  nificacion,  e  aumenta  e  presionnan  y  su-  holdernan  den  henter  gobi-
            indirecto, esaki ta yega 88.1%,   Mayoria di e residentenan ta  ecosistemanan di Aruba a ser  primi e capacidad di Aruba pa   erno  y  sociedad  pa  formula
                                                                                                   enfrenta e retonan.
                                                                      constantemente  degrada  du-
            y  ta  anticipa  pa  e  balor  aki   bishita  e  atributonan  ambi-                                                 un  NBSAP  cu  ta  sigura  e
            yega 97.4% pa 2027.          ental di e isla pa relaha y pa  rante  e  ultimo  añanan  debi                         harmonisacion di naturalesa,
                                         conecta cu famia y amigonan.  na  presionnan  local  manera  E estado actual di naturalesa   y  su  servicionan  di  ecosiste-
            P’esey,  e  crecemento,  ben-  Medio ambiente ta un com-  desaroyo  di  e  costanan,  pis-  ta degrada, y Aruba tin hopi   ma, den e desaroyo di Aruba
            eficionan di empleo y recom-  ponente  esencial  di  bida  y  camento di mas, destruccion  tempo  caba  cu  a  surpasa  su   – awor y den futuro.
            pensanan economico di e in-  cultura Arubano.             fisico y disturbio causa door  capacidad di carga. Como re-
                                                                      di  actividadnan  recreativo  y  sultado, e suministro di ser-
            dustria di turismo ta directa-                                                                                      E  proceso  di  mulitple  paso
            mente relaciona cu Aruba su   E NBSAP ta destaca cu e lo-  turismo.                    vicio di ecosistema na e hen-  a  cuminsa  cu  sesionnan  di
                                                                                                   denan di Aruba ta core riesgo.
            atributonan  di  medio  ambi-  calnan  ta  mustrando  mas  y                                                        stakeholder en persona, cu ta
            ente. Fuera di turismo, e po-  mas nan preocupacion riba e  Nan ta señala cu e motornan   DNM ta splica cu pa ilustra   encera  diferente  stakeholder
                                                                      aki  di  degradacion  di  eco-
            blacion di Aruba ta depende   estado actual di Aruba su bi-                                                         di henter gobierno y sociedad
            riba hopi otro servicio cu su   enestar ambiental, y e futuro  sistema por cada biaha afecta  esaki, Wolfs Company hunto   pa recoge input. Esaki a sigui
                                                                      mas e capacidad di Aruba pa  cu  Yabi  Consultancy  (2018)
            ecosistemanan ta provee.     di  e  pilar  economico  prin-                                                         pa  e  desaroyo  di  un  cuadro
                                         cipal,    turismo.  Un  ehem-  brinda su servicionan di eco-  a  calcula  un  perdida  di  50%   strategico  di  acuerdo  cu  e
            Por  ehempel,  anualmente  e   pel recien di esaki cu nan ta  sistema.  Por  ehempel,  tur-  den bishitante debi na degra-  Global  Biodiversity  Frame-
            industria  di  pesca  ta  provee   menciona    tabata  e  protesta  istanan lo no por disfruta di  dacion di medio ambiente. Pa  work (GBF).
            su capital natural relaciona cu   riba  Dia  di  Rey  riba  27  di  playanan  limpi  y  bunita  pa  atende e demanda anticipa pa
            un balor di 4.45 miyon dol-  april  2024,  tocante  e  crisis  motibo cu personanan ta de-  labor  impulsa  pa  e  proyec-  A sigui pa un proceso di vali-
            lar,  balor  cultural  ta  provee   ambiental  actual  cu  Aruba  shaci di nan desperdicio di un  tonan  di  construccion  di   dacion digital cu a ser conduci
            su capital natural relaciona cu   ta  confrontando.  E  protesta  forma cu no ta adecua.   cambernan  di  hotel  adicio-  cu stakeholdernan pa garanti-
                                                                                                   nal, pronosticonan ta calcula
            un balor di 3.6 miyon dollar,   teni  tabata  pa  urgi  gobierno                                                    sa sosten amplio y exactitud.
            y e balor di retiro di carbon ta   pa atende e crisis aki, stop e  Nan ta agrega cu debi na per-  e afluencia di entre 20 mil pa   E ultimo paso a encera finali-
                                                                                                   25  mil  habitante  nobo  pa  e
                                         sobre-construccion  di  hotel,  dida di rifnan di coral y biodi-
            provee su capital natural rela-                                                                                     sa e NBSAP cu un legitimi-
            ciona cu un balor di 109 mil   haci naturalesa un prioridad,  versidad  marino,  nan  tambe  isla den e añanan binidero.   dad  control  door  di  bureau
                                         y  exigi  husticia  di  clima  pa  lo ta menos inclina pa tuma
            dollar.                                                                                                             di Minister di Naturalesa pa
                                         Arubianonan local.           parti  na  actividadnan  recre-  E documento ta resalta cu e   sigura cumplimento.
            DNM ta remarca cu turistan-                               ativo manera buceo. Pa ilus-  aumento significante aki den
                                         DNM  ta  indica  cu  global-  tra e reto pa expancion urba-  poblacion lo conduci na un
   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22