Page 16 - bon-dia-aruba-20230304
P. 16

a16    ciencia & technology
                     Diasabra 4 Maart 2023

                Dia mundial di Bestia y Matanan Salvahe 2023 ta celebra e 50 aña di e

                                                                organisacion CITES




            Durante  e  di  68  sesion  di
            e  Asamblea  General  di
            Nacionnan  Uni  (UNGA)
            na  december  2013,  Na-
            cionnan  Uni  a  proclama
            3  maart  como  Dia  mun-
            dial di Bestianan y Matan-
            an  Salvahe.  Na  Ingles  ta
            yam’e World Wildlife Day.

            E  fecha  aki  ta  recorda  cu
            na  1973  a  firma  e  convenio
            “Convention  on  Interna-
            tional  Trade  in  Endangered
            Species  of  Wild  Flora  and
            Fauna”, e asina yama CITES.
            Na Aruba nos tin tambe de-
            partamentonan  cu  ta  asigna
            como e autoridad pa CITES
            na Aruba.

            Directie  Natuur  en  Milieu
            (DNM) tin alianzanan estre-
            cho cu dicho departamenton-
            an  den  cual  ta  colabora  den
            duna conseho pa maneho cu
            ta  encarga  cu  ehecucion  di
            leynan  manera  e  Natuurbe-
            schermingsverordening.   E
            tema proponi pa cu e obser-
            vacion di e aña aki ta “Alianza
            pa  e  conservacion  di  e  bida
            Salvahe”.  Asina  por  wak  cu   cu esakinan ta brinda na desa-  Esaki ta e di 50 aña di CITES,  cu Veterinaire Dienst a traha  E procedura oficial pa busca
            fortificacion  di  e  alianzanan   royo sostenibel y e bienestar  ta p’esey e tema tambe ta en-  riba  e  Landsbesluit  aanstel-  permisonan ta via Douane y
            ta beneficia e esfuersonan pa   humano.                   foca  riba  alianza.  E  tema  di  ling  Wetenschappelijke  au-  Veterinaire  Dienst  of  Santa-
            conservacion  di  sortonan  y                             alianza di organisacionnan pa  toriteit  1995  no.3  y  Lands-  rosa. Si ta trata di traficacion
            nan habitat.                 E  asamblea  (UNGA)  tambe  cu  conservacion  di  bida  sal-  besluit  CITES-registers  AB  ilegal,  Officier  van  Justitie
                                         ta  dicta  y  ta  asigna  tanto  e  vahe ta reconoce e logronan  1995 no.69, cu a asigna Veter-  tambe ta bira parti di e pro-
            Dicon ta celebra y observa e   secretariado CITES, como e  di  CITES,  cu  a  logra  tuma  inaire Dienst como e CITES  ceso  huridico  di  grensover-
            dia aki? E dia aki ta pa celebra   facilitado di e dia observa aki.  accion  pa  conservacion  den  authoriteit  pa  maneho  di  schrijding.  Den  pasado  nos
            e  bunitesa,  rikesa,  diversi-  E  dia  dedica  aki  a  para  bira  transcurso  di  e  añanan.  E  bestianan  (fauna)  y  Depar-  por  corda  e  turistanan  cu
            dad y contribucion cu e ani-  un di e dianan anual mas im-  topiconan ta asina compleho  tamento  DLVV  (Santarosa)  kier  a  sali  for  di  Aruba  cu
            malnan y matanan salvahe ta   portante pa e bida salvahe. E  cu  ningun  organisacion  of  lo ta e autoridad pa flora na  cocolishi,  aki  DNM  a  traha
            aporta cune na mundo y nos   asamblea a expresa preocupa-  departamento  di  gobierno  Aruba.  Mayoria  biaha  e  de-  conhuntamente  cu  ATA,
            bida asina ta trece ainda mas   cion di e situacion di actonan  independientemente  lo  por  partamentonan  no  ta  resorta  Douane, Veterinaire Dienst y
            conscientisacion di hende. E   criminal  manera:  traficacion  logra  haci  mucho  si  no  tin  bou mesun ministerio cual ta  AAA pa yega na un solucion.
            palabra salvahe ta significa cu   di especienan cu ta den peli-  colaboracion  y  intercambio  trece su retonan cune pa haci
            e  sortonan  ta  crece  den  nan   ger di extincion, e necesidad  di e experticio y experiencia.  cambionan  of  pa  ehecuta  e  Similarmente antes e Bushi-
            habitat  di  origen.  Locual  no   pa  combati  crimennan  asina  Alianza ta inevitabel. Algun ta  ley.             nan  a  conoce  un  historia  di
            por falta ora di celebra ta pa   door  di  fortifica  e  coop-  wak e na nivel internacional                        traficacion  pa  exterior.  Pero
            inclui e contribucion di e bal-  eracionnan   internacional,  entre organisacionnan y otro  E meta di CITES ta pa regula  ken no por lubida e problem-
            or intrinsico di e bida salvahe,   acelera  esfuersonan,  reac-  gruponan mas chikito ta wak  e traficacion di sortonan pero  atica di e boanan cu ta impor-
            manera  su  balor  ecologico,   cion di husticia penal y haci  e na e manera di coexisti cu  mas importante cu esey ta e  ta y awor ta un menasa pa nos
            genetico,  social,  economico,   esfuerso pa aplica leynan vi-  naturalesa, y cu esaki lo tin e  conservacion  di  naturalesa.  mesun sortonan protegi? Of
            cientifico,  educacional  ,  cul-  gente.                 maximo beneficio.            Asina e especienan ta keda na  hende  cu  ta  purba  importa
            tural,  recreacional  y  estetica                                                      nan lugar di origen.         macaco,  kangaroo,  phyton,
                                                                      Storianan  di  alianza  lo  ta  e                         cayman  y  parhanan  exotico?
                                                                      focus  pa  asina  ilustra  e  tra-  Por  ehempel:  si  e  mata  ta  Hopi  di  e  sortonan  aki  pa  e
                                                                      bounan  cu  mester  haci  pa  uno  protegi,  no  ta  permiti  motibo di traficacion, ta bay
                                                                      salvaguardia  e  futuro  di  e  pa  trafica  esaki  pa  otro  pais.  den peliger di extincion.
                                                                      sortonan  cu  ta  bou  menasa  Of si e mata protegi ta crece
                                                                      di extincion, asina segura un  faborabel  den  un  area,  ta  Directie  Natuur  en  Milieu
                                                                      planeta  saludabel  pa  tur  y  e  busca posibilidad pa conserva  ta  keda  informa  y  consci-
                                                                      generacionnan siguiente.     e  habitat  pasobra  e  mata  ta  entisa  riba  e  temanan  mun-
                                                                                                   crece net eynan. Den cuadro  dial  asina  ta  duna  un  aporte
                                                                      CITES su rol na Aruba        regional,  e  alianza  cu  Kust-  tambe na e alianzanan forma
                                                                      Na  1995  a  establece  e  ley  wacht y/of Douane ta crucial  anteriormente y duna espacio
                                                                      Natuurbeschermingsveror-     na  momento  cu  intercepta  pa  alianzanan  nobo  na  unda
                                                                      dening. CITES tawata e base  traficacion ilegal. Kustwacht/  mester  di  esaki  pa  conser-
                                                                      pa establece e ley local aki cu  Douane ta tuma contacto cu e  vacion  por  tuma  lugar.  Aki
                                                                      ta proteha sortonan cu ta im-  autoridad di CITES concerni  nos ta inclui un pagina pa e
                                                                      portante pa conserva. Den e  pa asina nan confirma cu e ta  muchanan por pinta y tambe
                                                                      temporada ey, e departamen-  un sorto cu no tin permiso pa  e diseño oficial pa e dia ob-
                                                                      to VROM (Volkshuisvesting,  trafic’e a asina confiscamento  serva  aki.  Feliz  Dia  mundial
                                                                      Ruimtelijke   Ontwikkeling  ta tuma lugar.                di Bestianan y Matanan Sal-
                                                                      en  Milieu)  conhuntamente                                vahe 2023.
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21