Page 3 - journal275_Neat1
P. 3
CAPARTICULU
A Corsica di dumani sarà cio ch'è noi ni femu.
U SGIÒ « NIET »
Saria a pratica francesa di a dimugrazia ? NÒ ! NIET ! NON ! Ciò chì hè accadutu à i
dui prisidenti di a Corsica ( Gilles Simeoni è Jean Guy Talamoni) stu 18 di ghjinnaghji
quand’edd’ ani scontru pà a prima volta u prima ministru francesu. « NON ! NÒ !
NIET ! Ci ni dubitaiami. Parò hà accitatu cù ginerosità a missa in baddu di trè gruppi di
travaddu o cummissioni ch’eddi siani ; cunnosci ugnunu u dettu : quandu si voli annigà
un prublema si crea una cummissioni. Frà sti trè cummissioni : i istituzioni, u fundariu,
a lingua.
Pà st’ultima ùn risica nudda : sò i Corsi, eddi stessi, chì ùn la volini micca. Hè vera
ch’eddi ci sò prufissori di lingua da l’Università à u primariu, ma da chì fanni ? Senza
cuufficialità chì fanni ? Dighjà saria bona di pudè avè un insignamentu abbastanza
seguitu da parlà a noscia lingua. Ancu se no ni semi ghjunti à u punti ch’edda tocca à a
scola à imparalla. Passemu : altru fattu ghjè chì ghjuntu in casa u scularu si lampa à a
televisoni francesa è finitu u parlà corsu. Siami unesti, alcuna vulintà di i soi, francu
calchì ad unu. S’e no vuliami salvà a noscia lingua bastaria à parlalla a santa ghjurnata.
Chì ùn capisci capisciarà ! A la longa com’è no fecimi da ziteddi.
Dici Fusina in una puesia : « sappia chì u tempu allungarà a to storia fin ch’ella ci
rimburà sta lingua ch’è tù par li O CORSU.
A noscia lingua, a cuufficialità tocca à noi Corsi di mettali in baddu, ghjornu dopu
ghjornu, stonda dopu stonda, è micca andà à cherala à a Francia.
SUNTA
Caparticulu paghjina 3
Cirimonia paghjina 4/ 7
Puesia e storia paghjina 8 et 9
Ambiente paghjina 10
Expusizioni paghjina 11
Lingua paghjina 12/13
Avvenimenti paghjina 14/15
Imprisaria paghjina 16/17
Sportu paghjina 18/19
Usciintificuchju paghjina 20/21
Sozula paghjina 22
3