Page 16 - 19.10 GSM FB revista SNL Nr. 10

14 Seniorii Naționali Liberali Info SNL 2/2019

D-ale Primăriei Generale a Bucureștilor

Locul cu cel mai aglomerat trafic din București, rondul de la Piața Universității, a fost transformat în șantier în
seara zilei de 11 iulie 2019 pentru reamplasarea grupului statuar dedicat marelui liberal I. C. Brătianu.
Ansamblul statuar I.C. Brătianu, înalt cât un bloc cu 4 etaje și 160
de tone a fost realizat de sculptorul francez Dubois şi a tânărului
arhitect Petre Antonescu. Vreme de 45 de ani, ansamblul statuar a fost
neatins. În arhiva de filme se vede clar că ansamblul Ion C. Brătianu
era în Piață chiar şi în ziua în care Armata Roşie a intrat în Bucureşti în
1944. La puțin timp, proletcultiștii neamului l-au trimis la topit, ca multe
alte monumente ce marcau istoria nemului.
Acum, lucrarea, realizată de sculptorul
Ionel Stoicescu, a fost finanţată integral de
municipalitatea Bucureştiului.
Toate piesele ansamblului erau deja
finalizate în iulie a.c. împreună cu soclul.
Urma doar turnarea fundației și
reamenajarea locului. Ştefan Geantă:
„Ceea ce realizăm noi nu încarcă suplimentar pasajul de la
Universitate.” Au trecut de atunci 3 luni și abia se vede soclul !
Municipalitatea anunțase dezvelirea pe 20 septembrie, cu ocazia Zilelor
Bucureştiului. Însă primarul general, Gabriela Firea nu a precizat și anul !
Iată descrierea făcută de profesorul arhitect Grigore Ionescu: „Marele
om de stat este redat în picioare, lângă figura alegorică a României Încoronate. Mai jos, România Nouă,
reprezentată printr-o fecioară, rupe lanţurile robiei. Pe partea opusă, România Viitoare, înfăţişată printr-o
femeie cu doi copii, îi oferă lui Brătianu laurii recunoştinţei. Piedestalul este ornat cu două altoreliefuri, unul
reprezentându-l pe Brătianu vorbind poporului la 1848, al doilea pe Carol I întâmpinat de viitorul său sfetnic şi
de popor în 1866. Pe soclu, în fiecare colţ, câte o femeie sugerează cele patru puncte cardinale.”
Monumentul simboliza fondarea României moderne, o blasfemie în ochii ruşilor, care vedeau în
apariţia României o stavilă în drumul mult visat către Constantinopol.
În al doilea rând, era dedicat celui care, la Livadia, îl înfruntase pe
cancelarul prinţ Gorceakov şi reuşise să obţină din partea Ţarului
angajamentul că nu va include România în
marele imperiu după încheierea războiului cu
otomanii din 1877-1878.
În al treilea rând, prezenţa lui Carol I pe
soclu, ca rege, semnifica independenţa de
stat a României şi reunirea tuturor românilor
sub un singur sceptru. Iată trei motive ce au
determinat distrugerea acestui monument din
ordinul ocupantului ruso-comunist. Era o
amintire dureroasă şi un reper pentru orice român, bucureştean sau
nu, ce fusese obligat să-şi plece fruntea în faţa ocupantului ruso-
comunist cu mitraliera în mână. Era şi nepotrivit, căci sfârtecatul Stat
Român abia fusese împărţit pe regiuni oricând predispuse la
desprinderea de aşa-zisul „Imperiu Român”, cum caracterizau ruşii România, fiind vorba, mai ales, de
Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară. (Șerban Drăgușanu și Sergiu Găbureac)
București 2019, București ! București 2019, București !