Page 87 - Lacrimile cuvintelor mele
P. 87

Același suflet de atunci.

                                   Va venii un timp
                                    Cănd vei pleca

                                     Mă deschid,

                                    Iar el se inalță
                              Timid spre ceruri albastre.


                                        Trăiesc



                                 Trăiesc din amintiri,
                                   Trăiesc din vise,

                                   Vise și speranțe.
                                   Aș muri precum,

                                    Moare o floare,

                                    Fără amintiri,
                                   Ești idealul meu,

                                Voi mai iubii vreodat?
                                   La fel ca altădat?

                                   Un vers undeva

                                   Scris pe o hârtie
                                 Ce ar putea spune...

                                    Cât te pot iubii

                                                                        87
   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92