Page 87 - Lacrimile cuvintelor mele
P. 87
Același suflet de atunci.
Va venii un timp
Cănd vei pleca
Mă deschid,
Iar el se inalță
Timid spre ceruri albastre.
Trăiesc
Trăiesc din amintiri,
Trăiesc din vise,
Vise și speranțe.
Aș muri precum,
Moare o floare,
Fără amintiri,
Ești idealul meu,
Voi mai iubii vreodat?
La fel ca altădat?
Un vers undeva
Scris pe o hârtie
Ce ar putea spune...
Cât te pot iubii
87