Page 14 - BonDia Feb 7
P. 14

A14

 SALUDDiasabra 7 Februari 2015
World Health Organisation comprometi pa trata epilepsia

ORANJESTAD – Pa e si-        hopi grandi den e compro-     Tambe e enfoke ta riba tur     mento di e miembronan, e       mento di e pashent. Den su
man aki, Bon Dia Aruba       miso internacional pa trata   hende cu epilepsia ta im-      recomendacionnan lo wor-       bida social y laboral.”
a publica dos diferente      epilepsia. Un resolucion      pacta, incluyendo hendenan     do someti na un reunion cu     Pa e team a haya e resulta-
caso di personanan cu        nobo pa priorisa cuido di     cu epilepsia y esunnan cu ta   e asamblea general di WHO      donan, nan a manda un en-
posiblemente a haya          epilepsia den un forma co-    cuida pa nan.                  na luna di mei.                cuesta pa un grupo di adulto
ataca di epilepsia tras di   ordina rond mundo, a wor-     Como parti di e resolucion, a  28 ciudad a sostene e reso-    cu epilepsia activo, for di
stuur.                       do aproba pa e directiva di   wordo sugeri pa WHO pone       lucion y sugerencianan a       cual 1361 a contesta. E en-
Leynan internacional ta in-  World Health Organisation     un plan hunto y documento      wordo treci dilanti nan sug-   cuesta a inclui pregunta di
dica cu diferente pais tin   (WHO).                        cu e paisnan miembro por       erencianan pa sostene e res-   profesionalnan riba ADHD,
reglanan adapta pa perso-    E resolucion a ricibi sosten  uza pa implementa e ac-        olucion. Algun di e declara-   mediconan, profesional
nanan cu ta haya ataca di    fuerte y ta yama paisnan      cionnan stipula den e reso-    cionnan tabata hopi fuerte     problema cu ansiedad entre
epilepsia como cu e ta pone  miembro di WHO pa tuma        lucion. E directiva di WHO,    y ta sostene e necesidad pa    otro. E pashentnan a wordo
bida di otro y di su mes na  accion pa trata epilepsia. E  cu a aproba e resolucion, ta   mehora e servicionan di        puntra tocante con frecuente
peliger.                     ta pone importancia igual     forma pa 34 profesional riba   cuido y reduci stigma y dis-   e ataca ta y cantidad di me-
E siman aki a marca un paso  na cuido medico y e aspecto   salud di diferente pais. Te-   criminacion.                   dicina cu nan a haci uzo di
                             social di biba cu epilepsia.  niendo na cuenta e conoce-     Philip Lee, ehecutivo di       dje den e ultimo 3 lunanan,
                                                                                          “Epilepsy Action”, a bisa: “   tambe periodo di ansiedad y
                                                                                          E resolucion nobo aki ta ex-   depresion.
                                                                                          celente noticia pa hende cu    “The Quality of Life and
                                                                                          epilepsia rond mundo. E lo     Enjoyment and Satisfaction
                                                                                          subraya e impacto di epilep-   Questionnaire (Q-LES-Q)”
                                                                                          sia y e accion cu mester den   y “Sheehan Disability Scale
                                                                                          un pais pa cuminsa atende      (SDS)” ta locual a wordo
                                                                                          cu e nivel di cuido y prob-    uza pa midi resultado di e
                                                                                          lemanan social asocia cu       pashentnan, y analisis di es-
                                                                                          epilepsia.”                    tadisticonan a wordo uza pa
                                                                                          Casi 1 den cada 5 adulto cu    asocia sintoma di ADHD cu
                                                                                          epilepsia tin simptoma di      calidad di bida.
                                                                                          ADHD.                          E investigadonan a bisa cu
                                                                                          Pa prome biaha investiga-      251 di e 1361 contestanan
                                                                                          cionnan a sugeri cu casi 20    ricibi (18.4%) a wordo iden-
                                                                                          porciento di pashentnan cu     tifica cu nan ta experiencia
                                                                                          epilepsia por tin sintoma di   sintomanan di ADHD, casi
                                                                                          “attention deficit hyperac-    1 den 5. Algo cu a resalta di
                                                                                          tivity disorder” (ADHD)        e estudionan tambe ta cu
                                                                                          Allan B. Ettinger, director    ADHD por ta un factor cu
                                                                                          di “Epilepsy Center at Neu-    ta contribui na e ataca nan.
                                                                                          rological Surgery”, y profe-   E estudio aki ta reenforsa e
                                                                                          sor di “Clinical Neurology     hecho cu mester habri e vi-
                                                                                          at the Albert Einstein Col-    sion di locual ta epilepsia.
                                                                                          lege of Medicine” na New       Como un proximo paso,
                                                                                          York, a bisa cu e estudio ta   e investigadonan a bisa cu
                                                                                          e prome pa mustra e sorto di   mester valida e medidanan
                                                                                          asociacion aki.                pa screen pa ADHD specifi-
                                                                                          "Na mi conocemento, esaki      camente den epilepsia y clar-
                                                                                          ta e prome biaha cu sinto-     ifica e origen di sintomanan
                                                                                          manan di ADHD den adulto       di ADHD den adulto cu ep-
                                                                                          cu epilepsia a wordo descri-   ilepsia. E investigacion aki,
                                                                                          bi den literatura cientifico.  sigur ta priminti di contribui
                                                                                          Aunke e presencia di e sin-    cu hopi mas adelanto den e
                                                                                          tomanan por tin implicacion    calidad di bida di un pashent
                                                                                          severo pa e calidad di pida,   cu epilepsia.q
                                                                                          beis, ansiedad y funciona-
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19