Page 48 - HOSPITAAL
P. 48
E sala di operacion nobo apenas a cuminsa. Ta wordo traha den dos seccion, y
awo numa ta trahando ariba e prome parti di e sala di operacion den e sala di
operacion nobo. Tur operacion ta tuma luga den e sala di operacion bieu. Door
di e tur e trabaonan di construccion, y logicamente esaki ta trece
complicacionnan cun’e, y mester a haci cierto adaptacionnan ora di haci un
operacion. E sistema di ventilacion tambe ta causa hopi problema, esaki ta door
cu e sistema ta algo bieu y ta purba di mantene esaki lo miho posibel. Pero tin
biaha ta parce cu e distribucion di e presion di aire no ta bon y cu toch cosnan
ta bay otro di loke ta wordo spera.
Siman pasa tambe tabata tin problema cu e botica, cu actualmente ta na un
luga temporal, door di e mesun problemanan cu e aire.
E problema di aire no por stroba ora cu tin pashentnan di urgencia cu mester
wordo opera, ya cu nan tin preferencia, mescos cu tur otro hospital rond
mundo, incluso Hulanda. Si tin un programa cu a cay afo, y tin operacionnan
menos urgente entre nan, lo purba planea e operacion, den loke por. Pero loke
no ta wordo haci, ta schuif tur e operacionnan programa pa opera e personanan
aki, pa wordo yuda. Esaki no por bay, ya cu esaki ta trece mas persona cu lo
wordo afecta door di e presion den aire, na luga cu esunnan cu e dia ey
cuestion e personal programa pa traha den sala di operacion.
Segun Sr. van Kool, ideal tabata pa tin un miho sistema di operacion, un sala di
operacion optimal. Pero si haya un melding cu tin problema cu e aire, lo mester
tuma e pasonan necesario pa cu esaki. Better safe than sorry, pero mester zorg
pa siguridad di e personal.
Diabierna ultimo mester a para tur operacion den sala di operacion, a haci un
investigacion profundo y a detecta e problema. Pero esaki a afecta e personal,
pa cual no por a sigui cu e operacionnan ariba e dia.
Tin algun problema pa cual no tin solucion di biaha, tin problema di
generatornan cerca di radiologia, cu ta algo mas dificil pa soluciona. Si e

