Page 14 - auabank sept 22
P. 14

A19                                                                                                pensa

Diamars 22 September 2015

                         Fundacion Alzeimer Aruba

                 Recorda mi

E tema di e aña aki pa e Luna Mundial di Al-           pues tur dos, e curason y e cerebro, mester wordo
zheimer ta “Recorda mi”. Nos ta entusiasma             cuida hopi bon cu nutricion balansa y cu eherci-
tur hende rond mundo pa siña reconoce e se-            cio regular, fisicamente y mental. Pues ta necesario
ñalnan cu ta indica e degeneracion cognitivo           pa haci actividadnan simpel cu bo por haci diari-
di tipo Alzheimer.                                     amente.

Sinembargo nos no ta lubida e sernan keri cu ya        Como gobierno:                                        cion internacional de organisacionnan di Alzheim-
ta biba cu e malesa aki y tampoco esunnan cu ya        Corda cu desaroyo di un plan nacional pa cu e         er rond mundo su rol principal ta pa fortalece e
a fayece door di e sufrimento aki. E impacto di e      malesa di degeneracion cognitivo tipo Alzheim-        organisacionnan di Alzheimer na nivel mundial,
campaña “Recorda mi” ta creciendo, sinembargo e        er lo yuda Aruba enfrenta e impacto creciente di      di manera cu nan por sostene e necesidadnan di e
stigmacion y e mal informacion di e malesa aki ta      e cantidad y di e gastonan relaciona cu e malesa      persona cu e malesa y su cuidadonan y famianan.
un problema mundial.                                   aki. E plannan aki lo yuda conscientisa y educa nos   Dia Mundial di Alzheimer
Si abo ta bibando of cuida un persona cu ta            comunidad riba e tereno di e malesa aki y asina       21 di September ta e Luna Mundial di Alzheimer,
sufri di un malesa of trastorno di e tipo Al-          mehora acceso na: diagnostica, trato, guia, cuido y   un campaña internacional pa crea consciencia y pa
zheimer:                                               promove un miho calidad di bida pa e personanan       reta e stigmacion. Cada aña mas pais ta participa y
Corda cu bo no ta bo so. Maske ainda no tin cura       cu trastorno cognitivo di origen neuro degenera-      asina mas y mas e consciencia ta creciendo.
pa e malesa aki, ta posibel pa biba cu e malesa, bus-  cion di e tipo Alzheimer.                             September t a e tempo di accion, un movemento
cando ayudo y apoyo cerca bo famia, amigonan,          Kico ta Degeneracion Cognitivo?                       global y uni pa accion y cambio, pero tambe e ta un
dokter, trahadonan social, profesionalnan den sa-      Degeneracion Cognitivo ta un manera pa describi       tempo pa reflexiona riba e impacto di e malesa di
lubridad, y di instancianan cu conocemento di e        cualkier condicion, cu durante tempo, ta causa        Degeneracion Cognitivo tipo Alzheimer, un male-
malesa y trastorno di e tipo Alzheimer.                deterioro di diferente funcionnan celebral (cog-      sa cu a lo largo ta afecta mas y mas hende.
Bo tin derecho di sinti bo mes podera, scucha y di     nitivo) manera memoria, pensamento, reconoci-         Fundacion Alzheimer Aruba
wordo trata como e persona cu bo ta.                   mento, lenguahe, planeamento y personalidad, etc.     Fundacion Alzheimer Aruba desde 2003 ta pro-
Si bo ta un cuidado di un persona cu e malesa          E malesanan di e tipo Alzheimer ta representa un      vee comunidad di Aruba consulta den cuido di e
aki:                                                   50-60% di e casonan di degeneracion cognitivo.        persona cu trastorno of problema di memoria en
Corda cu cuida un persona ta un reto. Sinembargo,      Otro tiponan di degeneracion cognitivo ta encera      general y ta duna informacion y guia con anda cu
ta bira mas facil si bo ta cuida bo mes tambe, cuida   entre otro: e tipo di malesa di degeneracion di       comportacion relata na un of otro malesa neuro
bo necesidadnan di bo salud fisica y mental, log-      origen ‘Vascular’(stroke, derame celebral),tipo di    cognitivo di tipo Alzheimer.
rando asina e bienestar di bo mes y di e persona cu    ‘Curpa di Lewy’ y tipo ‘Fronto- Temporal’.            Pa mas informacion, consulta, guia na cas por co-
bo ta cuida.                                           Mayoria di e tiponan di Degeneracion Cognitivo        munica cu Fundacion Alzheimer Aruba (F.A.A).
Como sociedad:                                         (y neuronal) tin sintomanan similar, por ehempel:     Telefon: 280 8416 of manda bo e-mail na: alzheim-
Corda cu esunnan cu ta biba cu e malesa aki y nan      • Perdida di memoria                                  eraruba@gmail.com
cuidadonan por sinti nan mes isola, pues nos mes-      • Problema cu pensamento y planeamento                Website: www.alzheimer-aruba.org
ter haci mas esfuerso pa deal cu e stigmacion. Co-     • Dificultad cu e lenguahe                            Malesa Di Tipo Alzheimer Ta Asunto Di Nos
munidadnan Amigo cu responsabilidad comuni-            • Fayo di reconoce persona y obhetonan                Tur!q
tario ta estableciendo nan mes pa educa hende riba     • Un cambio di personalidad
e conocemento di e malesa aki pa asina crea un red     Cada 3 seconde un persona na mundo ta desaroya
di sosten mas fuerte den comunidad pa e person-        un tipo di malesa di degeneracion cognitivo di e
anan cu e malesa aki, nan famia y nan cuidadonan.      tipo Alzheimer.
Como individuo:                                        Pa 2050 e cantidad lo triplifica compara cu awe y
Corda cu hibando un estilo di bida saludabel, por      esaki lo haci e malesa aki un di malesanan den sa-
reduci e riesgonan di desaroya un degeneracion         lubridad mas significante den siglo 21.
cognitivo mas despues den bida. E regla general ta;    Alzheimer’s Disease International
“loke ta bon pa e curason, ta bon pa e cerebro”,       Alzheimer’s Disease International (ADI), e federa-

                                                         CasMarie                                                      of cerca nos mes. Pa esey no
                                                                                                                       perde e anochi di informa-
                         Demencia: Importancia di actividad !                                                          cion aki dia 24 di september
                                                                                                                       2015 cuminsando pa 7’or di
CasMarie ta organisa su  24 di september proximo.      interesante.                    Ta wordo premira cu pa aña      anochi te cu 9’or na CasMa-
siguiente Dementie Café  Durante e anochi aki nos      Nos lo combersa cu e tera-      2050 e cantidad di persona      rie, Savaneta 532-A. E tema
CasMarie riba diahuebs   lo tin 2 charla sumamente     pista di actividad Sra. Sue-    cu demencia lo aumenta mas      lo ta di “Importancia di ac-
                                                       Ann Heinze tocante e rason      cu 3 bes e cantidad actual. Na  tividad & sosten na famia.”
                                                       dicon ta asina importante pa    Aruba e cantidad di persona     Pa mas informacion por
                                                       (re)activa persona cu demen-    cu demencia tambe ta y lo       tuma contacto cu CasMarie
                                                       cia. Sra. Heinze lo duna hopi   sigui aumenta. E sindroma di    na telefon 569-6910. Tambe
                                                       tip tambe di diferente tipo di  demencia ta trece cun’e entre   por bishita nos pagina di
                                                       actividad cu por brinda. Nos    otro cambio permanente den      Facebook Dementie Café
                                                       ta cera e anochi cu un entrev-  e celebro, cambio den actitud   CasMarie of nos website
                                                       ista tocante e importancia di   y funcionamento di e perso-     www.casmarie.com. Si bo
                                                       brinda sosten na famia. Sra.    na. Un malesa di celebro cu     persona ta desea di contribui
                                                       Gyseth Nuesch, psicologo na     ta progresivo y na final ter-   cu un donacion esaki por li-
                                                       CasMarie lo toca e tema aki y   minal. Remedi no tin pa para    bremente via nos cuenta di
                                                       informa nos tambe tocante e     e malesa aki. Si ta conseha pa  banco RBC 42.68.288 Pasa
                                                       servicionan cu CasMarie tin     mantene e persona lo mas        libremente, experencia, scu-
                                                       special pa famia.               activo posibel. Ta recomenda    cha y combersa. Ban haci un
                                                       Mundialmente e sindroma         pa stimula actividad fisico,    diferencia…………. Hunto
                                                       di demencia ta wordo mira       social y mental.                nos lo logra!q
                                                       como un di e causa di mas sig-  Tardi of trempan cualkier di
                                                       nificante di crisis den sector  nos por haya nos mes con-
                                                       social y sector di salubridad.  fronta cu e dificultadnan aki,
                                                                                       sea den nos seno familiar…
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19