Page 58 - AAA 20 FEB 2016
P. 58
LOCAL A7
Diasabra 20 Februari 2016
Departamento di Salud Publico:
Procedura pa sigui na momento cu intoxica cu cuminda
ORANJESTAD- Departa- Ora di prepara cuminda mes- curpa kibra, keintura y rash e intoxicacion y pa evita cu lo Hulp”, no a acerca Departa-
mento di Salud Publico ta ter tene cuenta cu diferente riba cuero. tin ripiticion. mento di Salud Publico, e ora
informa comunidad riba factor entre otro compra di Si un persona ta sospecha cu Departamento di Salud Pu- nan no lo por haci nan trabou
kico ta e proceduranan cu alimento, labamento di man, e lo a intoxica cu cuminda e blico ta traha conhuntamente manera mester ta.
mester tuma na momento proceso di defrost, separa ali- mester bay su dokter di cas, cu Imsan, “Eerste Hulp” y Seccion di Higiena, hunto cu
di intoxicacion di cum- mento curu for di alimento “Eerste Hulp” of IMSAN. dokternan di cas, pero sem- Seccion di Malesanan Conta-
inda. cushina, cushina tur alimen- Tambe e mester tuma contac- per ta consehabel pa e con- gioso, ta bay e establecimento
Na Aruba cu frecuencia nos to na e temperatura cu tin cu to cu Seccion di Higiena di sumidor, cu a keda intoxica, unda cu e hendenan a come y
ta gusta come afo, na res- wordo cushina y warda cum- Departamento di Salud Pu- tuma contacto tambe cu De- despues a bira malo. Seccion
taurant of hopi biaha nos ta inda. blico na tel: 5224200. Seccion partamento di Salud Publico di Higiena lo haci su control
cumpra cuminda pa yuda un Un factor cu bo no por lubi- di Higiena hunto cu Seccion pa asina nan por haci nan tra- y wak si ta e cuminda, lo tuma
of otro instancia cu ta recauda da y cu ta importante ta e as- di Malesanan Contagioso na bou. E trabou ta pa investiga, muestra di e cuminda, pa
fondo, e tipo di cuminda cu pecto di higiena. Durante full nan turno lo cuminsa cu un pa wak kico por a bay robes y asina analisa y mira si e sin-
ta ser consumi ta varia di e.o. e proceso di comienso te final investigacion pa haya sa si por asina evita cu den futuro algo tomanan cu e persona a haya
seafood, BBQ te cu fast food. e persona cu ta cushina mes- tin mas persona cu a bira malo similar por ripiti, manera ya ta relaciona cu e cuminda ey-
Tur esakinan ta tipo di cum- ter ta consciente di kico e ta despues di a come na un esta- menciona. nan. Seccion di Malesa Con-
inda cu ta wordo consumi, haci. Na momento cu un di e blecimento specifico. Si esaki Intoxicacion di cuminda pa tagioso lo bay tuma informa-
cu tin riesgo cu tin algo cu factornan aki wordo descuida ta e caso Seccion di Higiena y hopi hende, no ta consciente cion di kico a pasa. Nan tam-
por bay robes. Ta importante por surgi problema di salud Seccion di Malesanan Conta- kico ta intoxicacion. Tin hen- be lo sigui pa investiga kico
pa esunnan cu ta maneha y pa e persona cu ta bay come gioso lo haci un investigacion de a haya un diarea y ta bisa por a ocasiona cu e hendenan
cushina cuminda realisa cu e cuminda aki. Un persona na e dicho establecimento pa cu esaki no ta bay dokter pe por a bira malo. Lo controla
no ta mesun facil pa cushina cu come un cuminda daña of conclui kico por ta e causa di y hustamente esaki por tin entre otro e carchinan berde
cuminda pa un famia compa- contamina por sinti malestar un relaciona cu un cuminda. di esunnan cu ta traha na e
ra cu pa un grupo di persona manera, sacamento, diarea, Tin hende a haya un saca- establecimento. E carchinan
den cantidad grandi. mento y ta ignora esaki. No berde mester ta na ordo. Esey
duda. Asina cu ta pensa cu tambe ta un forma caminda
Minister di Enseñansa lo bo a bira malo, bay dokter. cu por controla si e persona
sigui amplia acuerdo cu Asina so Departamento di cu tin un carchi berde, por
universidadnan di afo Salud Publico por haci su in- ta un portado di un bacteria
vestigacion pa compila infor- cu por a causa cu un hende a
Minister Winklaar tambe a macion. Cu e informacion ta bira malo. Tin mas punto di
bisa cu nan ta trahando pa haya cifra y na final por bisa atencion cu lo sigui, pa asina
nos studiante interesa por kico a pasa y ki paso tin cu por saca conclusion final.
bay Canada tambe. sigui cun’e. Pero si esakinan Pa mas informacion tuma
Nan tin Seneca College, York no sosode, consumidonan contacto cu Departamento
University y otro universidad no bay cerca nan dokter di di Salud Publico na telefon
cu ta riba nan plan di priori- cas, nan no meld na “Eerste 5224200. q
dad.
Recientemente entre Uni-
versidad di Aruba (UA) y
Universidad di Maastricht, a
keda un programa di “Dou-
ble Degree”.
ORANJESTAD – Minis- E ta haya cu e tipo di aliansa
ter di Enseñansa, sra. Mi- aki entre ambos universi-
chelle Winklaar a expresa dad, y iniciativanan manera e
na Bon Dia Aruba cu nan cooperacion cu Universidad
ta hopi contento cu e tipo di South Carolina, y tambe e
di acuerdo “State to State programa di intercambio, ta
agreement”, y nan ta sigui cuadra cu e vision di converti
haci’e no solamente pa Aruba den un hub di cono-
South Carolina, pero pa cemento entre Europa y re-
otronan cu nan ta trahan- gion/Latino America.
do pa yega na cierto acu- Actualmente, segun minister
erdo. Winklaar, ta wordo ofrece un
Segun e mandatario riba e lis- “tiki di tur cos”.
ta nan tin FIU (Florida Inter- Di un banda studiantenan
nacional University) y FSU di Universidad di Aruba por
(Florida State Univesity). haci e “Double Degree of
Nan tin un campus univer- dobel programa” entre UA y
sitario na Panama cu tambe Universidad di Maastricht.
tin un “Double Degree Pro- Pero tambe nan por bay entre
grams”. Ta asina cu e studi- otro na Universidad di South
ante ta haci dos aña di estudio Carolina, caminda nos studi-
na Panama, y despues nan ta antenan awor tin e opcion di
bay na Tallahassee. studia y bin na remarca pa e
in-state tuition fee, mescos
cu residentenan di e estado
ey.q