Page 12 - AM200513
P. 12
12 AWEMainta Diaranson, 13 Mei 2020
Dos muher a huy for di bar
Skirbi pa Clyde Harms
SEGUN un articulo den Amigoe september 11, 2013 Con por ta posibel cu dos muher cu ta bin eherce
e raport cu e Criminologa Arubiano Letizia Maduro un ofishi cu aki ta ilegal por wordo cera tres luna
a prepara e mes un aña, ta indica cu prostitucion den un bar y e “empleador” (=chulo) kier kita nan e
per sé no ta castigabel. Aunke no ta permiti prostitui libertad di movecion, reconoci universalmente como
riba caya, y ta prohibi pa pone otro prostitui of seduci un derecho humano. Ta tristu cu e potret di e dos
otro pa bira prostituta (chulo of pimpi). muhernan aki ta wordo publica manera dos criminal
cu a huy di KIA, no di un bar.
Segun e raport, esaki ta notabel pasobra cu e
prostitucion “regula” manera cu ta tuma luga den e E dos muhernan a bin pa haci trabou di sex, y sex entre adultonan
barnan na San Nicolas, ta existi un sorto di relacion cu nan consentimento no ta encera un kitamento di derecho
prostituta-chulo cu e doño di e bar. Por lo tanto, humano, pero ora e “empleador” ta prohibi e muhernan aki pa sali
den mi opinion, ilegal. di e bar, esaki si ta. Privacion di un derecho humano ta un
crimen. Si ta huy nan a huy, ta pasobra nan tabata
Na september 2014 mi a skirbi un articulo forsa pa keda den e bar contra nan deseonan. Mi
‘Prostitucion y pelea di gay, ‘”gedogen’” (permiti no ta hurista, pero sentido comun ta bisa mi cu aki
cu wowonan cera) den cual mi a conta un poco nos ta trata di un privacion di un derecho humano
di historia di prostitucion na Aruba y mi ta alega cu nan tin. Tanten cu e damanan aki ta legalmente
cu ‘Prostitucion manera e ta awor na Aruba ta un riba nos isla, nan tin e mes derechonan humano
negoshi controla pa un grupo di explotado di muhe. cu tur otro residente of bishitante. Si nos gobierno
Prostitucion ta plama den casi henter San Nicolas y no respeta esaki, otro paisnan por considera nos
“animeermeisjes” ta activo den casi tur bar riba nos complice di e crimen cu e doño di bar ta comete.
isla’. Na final di e articulo mi ta puntra, ‘Ainda nos
tin rason pa trata prostitucion gedogen?’ Y mi ta Mi ta completamente di acuerdo cu gobierno tin
contesta mi propio pregunta: ‘Mi ta kere cu ta tempo derecho di expulsa e dos damanan si nan no ta
pa Aruba cuminsa persigui prostitucion y caba cu e tene nan mes na e condicionnan di nan permiso
traficacion di hende muhe riba nos isla’. di DIMAS, pero nan no mester word trata manera
criminal pasobra nan a laga nan trabou. Cuanto
E articulo “Dos muher a huy for di bar y no a bandona otro trahado stranhero na Aruba no ta laga nan
Aruba” den prensa local di siman pasa no ta trata trabou! Mi no sa di ningun cu a wordo trata manera
solamente di prostuticion of di dos prostituta cu a criminal, loke cu ta pasando cu e dos muhernan di
laga nan trabou, e ta trata tambe di privacion di un e bar na San Nicolas.
derecho humano di e dos muhernan. Ta parce cu
privacion di derecho humano tambe ta bira “gedogen” Kisas awor si bira tempo pa Aruba trata prostitucion
y nos ta complice di un crimen cu mundialmente ta como un actividad ilegal, locual e ta, y caba cu e
wordo condena y combati. traficacion di hende muhe riba nos isla.