Page 36 - bnd june 8
P. 36

B12

     LOCALDialuna 8 Juni 2015

Un di e caranan tras di nos refresco y cerbes nacional

     Edmar Geerman a cumpli 10 aña cu
           Tropical Bottling Company

ORANJESTAD- Tanto                a cuminsa domina mas di e       awor ya pa tres aña caba cu
Tropical Bottling Com-           ekiponan facilmente manera      hopi exito.
pany como Brouwerij              tambe e mashin ultra mod-        Tropical Bottling Company
Nacional Balashi ta fe-          erno di traha boter y di yena   y Brouwerij Nacional Bal-
licita nan colega Edmar          productonan y asina por sigui   ashi ta yama danki special na
Geeman, kende reciente-          menciona.                       su famia completo pa e pa-
mente a cumpli 10 aña di         Cu hopi positivismo Edmar       senshi brinda na Edmar pa
servicio cu e compania.          Geerman a sigui demostra        e por a realisa su metanan y
Edmar a drenta como “label       su talento y determinacion      cumpli cu su trabao cu exito.
operator” di e liña di boter     pa progresa den e compa-        Tambe ta desea e empleado
di plastic y despues a tuma      nia. Dia 1 di Januari 2012, el  ehemplar aki hopi exito y cu
over tambe e mashin di label     a logra yega na un posicion     e cumpli hopi aña mas cu e
di nos liña di glas esta boter   nobo, “Assistant Production     compania cu ta produci nos
di Balashi . Asina tambe el      Supervisor” cual e ta eherce    refresco y cerbes...netamente
                                                                 Arubiano!q

                                                                 Tropical Bottling Company y Brouwerij Nacional Balashi:

                                                                    Jose Pabon a cumpli 15 aña bendiendo
                                                                             e miho refresco y cerbes

                                                                 ORANJESTAD- Na aña               Company a cambia e rutan-         supervisa e cargamento di e
                                                                 2000, Jose David Pabon a         an, Jose Pabon tabata un di       rutanan di distribucion. E ta
                                                                 cuminsa traha cu Tropical        e chauffeurnan cu a tuma e        cla pa resolve cualkier reto di
                                                                 Bottling Company como            reto pa cuminsa cu e proyec-      distribucion den forma hopi
                                                                 chauffeur di truck, encar-       to como bendedo.                  trankilo y eficiente. Su cole-
                                                                 ga cu e ruta convencional        Na aña 2012, Tropical Bot-        ganan ta aprecia su esfuerso
                                                                 pa e area di Oranjestad. E       tling Company a reorganisa        diario pa tin un diferencia
                                                                 tabata asina dedica cu e         e ruta di vending y Jose, sin     den e team di distribucion.
                                                                 tabata carga su truck dife-      duda, a acepta pa ta parti di e   Tropical Bottling Compa-
                                                                 rente biaha pa dia.              planificacion y ehecucion di      ny ta masha orguyoso di su
                                                                 Na final di aña 2001, Jose a     e proyecto aki. A pone stan-      ekipo di trahadonan balente,
                                                                 ofrece e ruta di Balashi Keg     dard pa e ruta di vending na      servicial y cordial, cu tur dia
                                                                 pa e isla completo. E tabata     un nivel hopi halto, pa asina     ta percura pa nos refresco na-
                                                                 bende y entrega Balashi Kegs     por brinda un miho servicio       cional y tur otro productonan
                                                                 den tur bar y restaurantnan      y tambe crea un experiencia       di Tropical Bottling Compa-
                                                                 rond di nos isla.                positivo pa clientenan.           ny y Brouwerij Nacional Bal-
                                                                                                   Actualmente Jose Pabon ta        ashi por yega nan destinaq
                                                                  Ora cu Tropical Bottling

Charla riba nos descendencia na Sta. Cruz

Segun arkeologonan e re-         sisti di 411 miembro di cual    stituto renombra na Cara-        cion Arubiano.                    do traspasa directamente pa
stonan humano mas bieu           108 tabata Europeo y 303        cas (Instituto Venezolano        Pa siglonan largo historiad-      tur yiu: tanto homber como
cu a wordo saca for di pro-      Mestiso (mescla di Indjan cu    de Investigaciones Scientifi-    onan a pretende cu e pobla-       muhe.
fundidad di tera tabata un       e Europeo). Considerando        cas: IVIC) y Universidad de      cion di Aruba tin dos origen:
hende muhe. Y nan a duna         e hecho cu den e epoca ey e     Puerto Rico, nos investigado     Europeo y Africano. E inves-      E ‘Charla di dokter Oswald
esey e nomber di ‘Eva’. Te       habitantenan di e isla tabata   di populacion genetico dr.       tigacion mitochondrial DNA        Wever’ na Club Don Bosco
cu awe ‘Eva’ ta wordo con-       considerablemente Catolico,     Oswald Raymond Wever a           cu dr. Wever a realisa a bin      Noord tabata sumamente
sidera como e antecesor di       ta un indicacion cu mester      studia e structura di nos po-    trece na cla cu e di tres ori-    satisfactorio.  Fundacion
henter humanidad. Esey           por tabata tin mucho mas        blacion desde aña 2000 te cu     gen di e poblacion Arubiano       Herencia Historico di Aruba
no ta kita cu den futuro         Mestiso bibando na Aruba.       2011. E meta principal di dr.    ‘Indjan o Amerindio’ nunca        (FHHA) cu sosten di UN-
por bay descubri un otro         Den curso di tempo storianan    Wever tabata pa yega na e ori-   a keda ex termina. Na aña         OCA ta continua cu su serie
skelet cu lo resulta di ta       por bay ta cambiando, pero      gen etnico/geografico di e po-   2011 dr. Wever a constata cu      di ‘Charla riba nos descen-
mas bieu cu ‘Eva’.               testnan di laboratorio sem-     blacion Arubiano.                a pesar di e mescla, e pobla-     dencia’ riba diadomingo 14
Historia verbal ta conta loke    per ta determinante. Testnan    Pa yega na e ‘Most Re-           cion Arubiano tabata consisti     juni proximo for di 10:00’or
ta wordo traspasa di boca        di sanger ta identifica enfer-  cent Common Ancestor’            ainda di 53.3 % di e haplog-      di mainta te cu 12:00’or di
pa boca. Scritura sa trece       medadnan. Pero pa yega na       (MRCA) o sea e antepasado        rupo D locual ta coresponde       merdia na Centro Curason
echonan documenta.               e identidad di un persona ta    mas recien y comun, estudio      cu e grupo etnico : Indjan o      Santa Cruz (ex- Credit
Asina e historiado Hulandes      rekeri testnan di DNA y mi-     genetico ta prescribi cu mes-    Amerindio. MRCA ta indica:        Union).
Johan Hartog ta confirma den     tochondrial. E resultado ta     ter haci uzo di ‘fam’ pa com-    un periodo di miles di aña. Pa    E charla ta bay wordo hiba
su buki Aruba zoals het was,     indica exactamente kico ta      proba cu e origen geografico     haplogrupo D esey ta nifica:      den idioma Papiamento.
zoals het werd cu e pueblo       bo marcanan di herencia y       di un pueblo ta bay bek te pa    34.000 aña. Kiermen cu hap-       Entrada ta gratis. Durante e
Arubiano ya desde aña 1795 a     kico ta bo descendencia geo-    tanto generacion. Pa tal mo-     logrupo D, e Indjan o Am-         mainta aki lo tin pasa boca
keda forma entre e habitante     grafico. Pa medio di un mate-   tibo mester a forma un lista di  erindio ta existi sigur ya pa     crioyo di Aruba. Un boca
original Indjan y e colonisa-    rial cu ta wordo yama ‘genes’   fam cu a cubri tanto e epoca     34.000 aña. Y pa medio di e       bisa otro. Bin scucha kico ta
do Europeo. Otro prueba ta       caracteristicanan ta wordo      di Colonisacion como esun        mama, pa generacionnan cu         e descendencia di Aruba su
cu documentonan di Iglesia       traspasa di un generacion pa    di Sclavitud. Esaki a bira e     ta bin, e marcanan di heren-      poblacion.
Protestant na aña 1843 ta in-    otro.                           base di e investigacion di e     cia - den e caso specifico aki -  “Esun cu no busca su raiz, lo
dica cu nan iglesia tabata con-  Conhuntamente cu un in-         structura genetico di e pobla-   ‘haplogrupo D’ lo sigui wor-      no sa su destino” (proverbio
                                                                                                                                    di e tribu Indjan Navajo)q
   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41