Page 36 - bnd june 8
P. 36
B12
LOCALDialuna 8 Juni 2015
Un di e caranan tras di nos refresco y cerbes nacional
Edmar Geerman a cumpli 10 aña cu
Tropical Bottling Company
ORANJESTAD- Tanto a cuminsa domina mas di e awor ya pa tres aña caba cu
Tropical Bottling Com- ekiponan facilmente manera hopi exito.
pany como Brouwerij tambe e mashin ultra mod- Tropical Bottling Company
Nacional Balashi ta fe- erno di traha boter y di yena y Brouwerij Nacional Bal-
licita nan colega Edmar productonan y asina por sigui ashi ta yama danki special na
Geeman, kende reciente- menciona. su famia completo pa e pa-
mente a cumpli 10 aña di Cu hopi positivismo Edmar senshi brinda na Edmar pa
servicio cu e compania. Geerman a sigui demostra e por a realisa su metanan y
Edmar a drenta como “label su talento y determinacion cumpli cu su trabao cu exito.
operator” di e liña di boter pa progresa den e compa- Tambe ta desea e empleado
di plastic y despues a tuma nia. Dia 1 di Januari 2012, el ehemplar aki hopi exito y cu
over tambe e mashin di label a logra yega na un posicion e cumpli hopi aña mas cu e
di nos liña di glas esta boter nobo, “Assistant Production compania cu ta produci nos
di Balashi . Asina tambe el Supervisor” cual e ta eherce refresco y cerbes...netamente
Arubiano!q
Tropical Bottling Company y Brouwerij Nacional Balashi:
Jose Pabon a cumpli 15 aña bendiendo
e miho refresco y cerbes
ORANJESTAD- Na aña Company a cambia e rutan- supervisa e cargamento di e
2000, Jose David Pabon a an, Jose Pabon tabata un di rutanan di distribucion. E ta
cuminsa traha cu Tropical e chauffeurnan cu a tuma e cla pa resolve cualkier reto di
Bottling Company como reto pa cuminsa cu e proyec- distribucion den forma hopi
chauffeur di truck, encar- to como bendedo. trankilo y eficiente. Su cole-
ga cu e ruta convencional Na aña 2012, Tropical Bot- ganan ta aprecia su esfuerso
pa e area di Oranjestad. E tling Company a reorganisa diario pa tin un diferencia
tabata asina dedica cu e e ruta di vending y Jose, sin den e team di distribucion.
tabata carga su truck dife- duda, a acepta pa ta parti di e Tropical Bottling Compa-
rente biaha pa dia. planificacion y ehecucion di ny ta masha orguyoso di su
Na final di aña 2001, Jose a e proyecto aki. A pone stan- ekipo di trahadonan balente,
ofrece e ruta di Balashi Keg dard pa e ruta di vending na servicial y cordial, cu tur dia
pa e isla completo. E tabata un nivel hopi halto, pa asina ta percura pa nos refresco na-
bende y entrega Balashi Kegs por brinda un miho servicio cional y tur otro productonan
den tur bar y restaurantnan y tambe crea un experiencia di Tropical Bottling Compa-
rond di nos isla. positivo pa clientenan. ny y Brouwerij Nacional Bal-
Actualmente Jose Pabon ta ashi por yega nan destinaq
Ora cu Tropical Bottling
Charla riba nos descendencia na Sta. Cruz
Segun arkeologonan e re- sisti di 411 miembro di cual stituto renombra na Cara- cion Arubiano. do traspasa directamente pa
stonan humano mas bieu 108 tabata Europeo y 303 cas (Instituto Venezolano Pa siglonan largo historiad- tur yiu: tanto homber como
cu a wordo saca for di pro- Mestiso (mescla di Indjan cu de Investigaciones Scientifi- onan a pretende cu e pobla- muhe.
fundidad di tera tabata un e Europeo). Considerando cas: IVIC) y Universidad de cion di Aruba tin dos origen:
hende muhe. Y nan a duna e hecho cu den e epoca ey e Puerto Rico, nos investigado Europeo y Africano. E inves- E ‘Charla di dokter Oswald
esey e nomber di ‘Eva’. Te habitantenan di e isla tabata di populacion genetico dr. tigacion mitochondrial DNA Wever’ na Club Don Bosco
cu awe ‘Eva’ ta wordo con- considerablemente Catolico, Oswald Raymond Wever a cu dr. Wever a realisa a bin Noord tabata sumamente
sidera como e antecesor di ta un indicacion cu mester studia e structura di nos po- trece na cla cu e di tres ori- satisfactorio. Fundacion
henter humanidad. Esey por tabata tin mucho mas blacion desde aña 2000 te cu gen di e poblacion Arubiano Herencia Historico di Aruba
no ta kita cu den futuro Mestiso bibando na Aruba. 2011. E meta principal di dr. ‘Indjan o Amerindio’ nunca (FHHA) cu sosten di UN-
por bay descubri un otro Den curso di tempo storianan Wever tabata pa yega na e ori- a keda ex termina. Na aña OCA ta continua cu su serie
skelet cu lo resulta di ta por bay ta cambiando, pero gen etnico/geografico di e po- 2011 dr. Wever a constata cu di ‘Charla riba nos descen-
mas bieu cu ‘Eva’. testnan di laboratorio sem- blacion Arubiano. a pesar di e mescla, e pobla- dencia’ riba diadomingo 14
Historia verbal ta conta loke per ta determinante. Testnan Pa yega na e ‘Most Re- cion Arubiano tabata consisti juni proximo for di 10:00’or
ta wordo traspasa di boca di sanger ta identifica enfer- cent Common Ancestor’ ainda di 53.3 % di e haplog- di mainta te cu 12:00’or di
pa boca. Scritura sa trece medadnan. Pero pa yega na (MRCA) o sea e antepasado rupo D locual ta coresponde merdia na Centro Curason
echonan documenta. e identidad di un persona ta mas recien y comun, estudio cu e grupo etnico : Indjan o Santa Cruz (ex- Credit
Asina e historiado Hulandes rekeri testnan di DNA y mi- genetico ta prescribi cu mes- Amerindio. MRCA ta indica: Union).
Johan Hartog ta confirma den tochondrial. E resultado ta ter haci uzo di ‘fam’ pa com- un periodo di miles di aña. Pa E charla ta bay wordo hiba
su buki Aruba zoals het was, indica exactamente kico ta proba cu e origen geografico haplogrupo D esey ta nifica: den idioma Papiamento.
zoals het werd cu e pueblo bo marcanan di herencia y di un pueblo ta bay bek te pa 34.000 aña. Kiermen cu hap- Entrada ta gratis. Durante e
Arubiano ya desde aña 1795 a kico ta bo descendencia geo- tanto generacion. Pa tal mo- logrupo D, e Indjan o Am- mainta aki lo tin pasa boca
keda forma entre e habitante grafico. Pa medio di un mate- tibo mester a forma un lista di erindio ta existi sigur ya pa crioyo di Aruba. Un boca
original Indjan y e colonisa- rial cu ta wordo yama ‘genes’ fam cu a cubri tanto e epoca 34.000 aña. Y pa medio di e bisa otro. Bin scucha kico ta
do Europeo. Otro prueba ta caracteristicanan ta wordo di Colonisacion como esun mama, pa generacionnan cu e descendencia di Aruba su
cu documentonan di Iglesia traspasa di un generacion pa di Sclavitud. Esaki a bira e ta bin, e marcanan di heren- poblacion.
Protestant na aña 1843 ta in- otro. base di e investigacion di e cia - den e caso specifico aki - “Esun cu no busca su raiz, lo
dica cu nan iglesia tabata con- Conhuntamente cu un in- structura genetico di e pobla- ‘haplogrupo D’ lo sigui wor- no sa su destino” (proverbio
di e tribu Indjan Navajo)q