Page 13 - awem oct 19
P. 13

AWEMainta Dialuna, 19 Oktober 2015                                                               13

Pierre Rafini ta splica cu                          comprendimento, pero si tur esnan cu haci
                                                    malo pa bo beneficio, anto e banconan
Prome di kita machin for                            comercial tin cu pone un paro n’e operacion
di un cliente, e ta haya un                         aki, Javier Wolter a reitera.
advertencia prome                                   Pesey a cuminsa na parti advertencia y si ainda
                                                    nan ta sigui cu nan operacion, ta retira nan
                                                    machin for di nan. Na momento di haci esey,
                                                    nan negoshi lo keda afecta.

PROME DI kita mashin for di un cliente,

Banco ta duna nan un advertencia. Si ainda
esaki no a yuda, lo kita e machin y dicho
comerciante lo no por haya otro machin for di
un otro banco comercial tampoco.
Pero masha notable ta, cu e comerciantenan
ora di a tende cu nan por perde nan machin,
nan mes a tuma decision pa no swip carchi mas,
asina Presidente di Aruba Banker’s Association,
Pierre Rafini a duna di conoce.

Banconan comercial ta comunica cu otro pa
sa kende e cliente ta, na cua negoshi e tabata
y ken t’e doñonan. Asina aki ta preveni cu e
comerciante cu a perde su machin ta kere cu
e por bay un otro banco pa habri otro cuenta
pa haya otro mashin. Esaki no ta posibel mas.
Hopi advertencia a ser duna na varios
comerciante, cu manera menciona, e actividad
di swipe aki a baha hopi, segun Pierre Rafini.

E mashin ta pa yuda procesa pagonan legitimo
pa compra di producto of servicio. Si p.e. ta bay
supermarket, ta cumpra comestibel, a paga y
a bay cu nan of a bay come na un restaurant,
a bestel cuminda, a laga tip, a paga cu credit
card y a haya recibo y a bay.
Na momento cu e mashin ta wordo uza pa
swipe y tin cu bin bek pa su mañan y ta detecta
cu e cliente ta bin e siguiente dia ya caba y bin
lanta e placa of laga un parti substancial di
placa, vooral na dolar, esey ya caba ta un red
flag cu e persona aki ta vincula den e tipo di
maniobranan aki, segun Rafini.

Si banconan no haci nan propio due diligence,
nan por hasta perde nan licencia pa e.o.
Mastercard y Visa.
Javier Wolter, Vice Presidente di ABA, ta splica
cu e transaccion cu ta tuma lugar cu un VISA
of Mastercard ta transaccionnan legal, pero
si mira cuanto hende (Venezolano) den su
mayoria ta para na un machin di ATM, nan
ta strobe e clientenan local di por lanta placa.
Kier men e ta causa un desbalance. Kier men,
no solamente fraude ta tuma lugar, pero ta
transaccionnan cu ta tuma lugar cu no ta legal,
segun Javier Wolter.

No ta ser areglo pa sera un areglo, pero pa tin un
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18