Page 25 - MIN VOS 1 OCT 2015
P. 25

Home Local Lo haci estudio riba contaminantenan kimico den cuminda

Lo haci estudio riba contaminantenan kimico den cuminda

on: Thursday, October 1, 2015In: LocalNo Comments
Print Email

Jorge Torroba, kende ta traha como “food safety advisor” cu PAHO (Pan American Health
Association) tabata na Aruba pa reunionnan preliminar pa cu un estudio regional sumamente
interesante y importante pa cu siguridad di cuminda. Den reunionnan cu e team di maneho di
DESPA (Departamento di Salubridad Publico Aruba), Torroba a repasa un cuestionario detaya
pa cu e caracter y direccion di e estudio cu lo tuma luga na Aruba proximamente. Un total di
nuebe pais den Latino America y Caribe ta participa na e estudio.
Miembro di e team di maneho di DESPA, Dr. Wilmer Salazar a comenta cu e investigacion
amplio ta cuminsa cu un sondeo di kico e populacion ta come, cu ki frecuencia nan ta come y si
tin contaminante den e cumindanan aki.
Jorge Torroba a splica cu e investigacion su enfoke no ta e tipo di contaminacion (food
poisoning) cu ta causa shuatamento, pero contaminacion kimico cu ta acumula den e curpa y cu
tempo ta causa cu cierto organonan ta faya of malesanan manera cancer ta desaroya.
Ta trata di contaminantenan manera lood (plomo/lead), plaguicidas (pesticida) y hormoon,
Torroba a agrega. No ta trata di ingredientenan manera sodio, di cual ta conoci cu e ta causa
presion arterial halto. Esakinan ta kimiconan cu por ta presente den cuminda na nivelnan hopi
abao, pero cu tempo ta produci problema hopi serio pa salud na nivel celular y mas profundo, cu
por resulta den entre otro diabetes, fayo di riñon, cancer y obesidad.
Dr. Salazar a añadi cu e estudio aki ta uno hopi importante pa Aruba, particularmente pasobra
practicamente tur cuminda cu ta wordo consumi na Aruba a wordo importa di otro paisnan. Na
momento cu e resultadonan ta cla ta importante pa informa comunidad di ki sorto di cuminda ta
wordo comi y si tin un contaminacion presente cu ta necesario pa ta alerta tocante di dje of si
mester y lo bay tuma medida di parti di DESPA y otro instancianan, incluyendo esunnan cu ta
controla importacion.
   20   21   22   23   24   25   26   27   28