Page 28 - MIN TTC JULY 13
        P. 28
     DIALUNA 13 JULI 2015  DIARIO                                                            PAGINA 37
Caribbean Plant Health Forum trahando pa uni Caribe
                      den combati peste
                      ORANJESTAD – E                   and Food Safety Agency,          di Red Palm Weevil (RPW)
                      Caribbean Plant Health                                            cual peste a wordo ricibi
                      Director Forum na Aruba cu       Caribbean        Agricultural    for di Egypto unda cu na e
                      a conta cu participacion di 26                                    momento ey a bati alarma
                      pais a termina. Presidente di    Research and Development         internacionalmente cerca
                      e encuentro aki tabata Brian                                      FAO. Ariba esaki sr. Wayne de
                      Fritzgo.                         Institute,       Caribbean       Chi, Agricultural Scientist di
                      Den un declaracion cu el a                                        USDA, a tuma contacto cu e
                      duna, el a splica cu e meta      Community        Secretariat,    Departamento di Agricultura,
                      di e forum aki ta pa discuti                                      Cria y Pesca (DLVV) pa
                      riba maneho pa cu salud          Centre for Agricultural          atende e di dos reunion di
                      di mata y quarantaine den                                         e foro na 2009. Despues cu
                      henter e region. Loke nan        BioscienceInternational,Food     USDA a confirma e RPW nan
                      a constata cu pestenan cu                                         a manda un team tecnico pa
                      wordo pone den cuarentena        and Agriculture Organization     Aruba kende a bin atende e
                      ta plama di un pais pa otro                                       caso na Aruba debidamente y
                      toch. Pesey ta importante        (FAO) di United Nations          cual programa a wordo adopta
                      pa analisa henter e region y                                      dor di DLVV. Bou di e guia
                      no pais individualmente, pa      Organization, Sub-regional       di e programma aki mayoria
                      di e forma aki protege nos                                        hotel a cambia nan sorto di
                      sectornan di agricultura, pero   Office for the Caribbean,        Palma di Dadel cu a wordo
                      tambe e sector di horticultura                                    infesta dor di insectonan pa
                      y matanan. Pesey e grupo,        Inter-American Institute for     uno mas resistente cual tabata
                      el a bisa, ta bini hunto tur                                      e Phoenix Silvestri.
                      aña pa studia e programanan      Cooperation on Agriculture       Apesar di tur esfuerso e weevil
                      implementa y con hopi                                             ainda ta presente na Aruba y
                      esaki a wordo ehecuta. E         (IICA),          International   cu tempo e por bolbe pasa pa
                      ta bisa cu paisnan, manera                                        otro sorto di palma mescos cu
                      Aruba y Caymand Islands,         Regional Organization of         e la yega di pasa for di e Palma
                      cu no tin sectornan grandi                                        di Coco pa e Palma di Dadel
                      di agricultura, toch e ta keda   Plant Protection and Animal      cual tambe a wordo indica dor
                      importante pa e pais. Peste por                                   di e Centro pa Investigacion
                      afecta no solamente e parti di   Health, Organization of the      di Agricultura Tropico (CIAT)
                      agricultura, pero tambe tur                                       di Colombia. E preocupacion
                      tipo di mata cu ta crece den     Eastern Caribbean States,        mayor di Colombia ta pa e
                      un pais, landscapa, y loke ta                                     RPW no pasa pa nan pais ya
                      wordo produci pa come. Y         United States Department of      cu eynan nan tin e Picudo
                      hasta e sector di turismo.                                        Americano cu ta un otro sorto
                      E ta masha agradecido cu         Agriculture/Animal and Plant     di weevil, famia di e RPW cual
                      Aruba a invita e grupo pa                                         ta forma un peliger grandi pa
                      reuni na Aruba.                  Health Inspection Services       nan biodiversidad y ta menasa
                      E tipo di reunionnan aki                                          nan produccion di coco ya
                      ta demostra cu ta masha          (USDA/APHIS) y tambe e           cu e Picudo Americano por
                      importante pa traha como un                                       transmiti e Red Ring Disease,
                      grupo uni pa protege cada un     University of West Indies.       un nematodo cu pa palmanan
                      di e nacionnan di e region aki,                                   di Coco ta fatal.
                      y di e forma aki tur ta keda na  Fritzgo a bisa cu medidanan      E bishita di CIAT a conclui
                      altura di e pestenan cu tin of                                    cu alivio ya cu no a haya
                      cu lo por drenta e pais.         sanitario ta masha importante    indicacion cu e RPW a pasa
                      Durante e conferencia                                             pa otro sorto di palma ni
                      aki tambe tabata presente        pa tur pais tin, aunke cu cada   tampoco por a haya e RRD na
                      organisacionnan manera                                            Aruba.
                      Caribbean Agricultural Health    un tine di otro forma. Tin hopi
                                                       acuerdo internacional cu ta
                                                       wordo firma, pero importante
                                                       ta con e islanan den Caribe
                                                       por harmonisa e leynan di
                                                       sanidad den Caribe. Con por
                                                       sigura cu tur hende ta opera na
                                                       e mesun nivel. Nos kier traha
                                                       hunto pa nos tur ta na e mesun
                                                       nivel y yuda otro pa introduci
                                                       e regulacionnan necesario.
                                                       Pero tambe den entrenamento
                                                       di personal. Pero tambe mes
                                                       importante ta con ta logra
                                                       haya e fondonan necesario pa
                                                       combati e pestenan cu ta surgi
                                                       den e area aki.
                                                       E ta bisa cu nan ta masha
                                                       agradicido na UNDA cu ta
                                                       apoya e organisacion aki y
                                                       duna recurso pa ehecuta cierto
                                                       proyectonan den Caribe,
                                                       manera pa sigura sanidad den
                                                       e area aki.
                                                       Na 2009 Aruba y Corsou a
                                                       confronta cu e problematica





