Page 28 - MIN TTC JULY 13
P. 28
DIALUNA 13 JULI 2015 DIARIO PAGINA 37
Caribbean Plant Health Forum trahando pa uni Caribe
den combati peste
ORANJESTAD – E and Food Safety Agency, di Red Palm Weevil (RPW)
Caribbean Plant Health cual peste a wordo ricibi
Director Forum na Aruba cu Caribbean Agricultural for di Egypto unda cu na e
a conta cu participacion di 26 momento ey a bati alarma
pais a termina. Presidente di Research and Development internacionalmente cerca
e encuentro aki tabata Brian FAO. Ariba esaki sr. Wayne de
Fritzgo. Institute, Caribbean Chi, Agricultural Scientist di
Den un declaracion cu el a USDA, a tuma contacto cu e
duna, el a splica cu e meta Community Secretariat, Departamento di Agricultura,
di e forum aki ta pa discuti Cria y Pesca (DLVV) pa
riba maneho pa cu salud Centre for Agricultural atende e di dos reunion di
di mata y quarantaine den e foro na 2009. Despues cu
henter e region. Loke nan BioscienceInternational,Food USDA a confirma e RPW nan
a constata cu pestenan cu a manda un team tecnico pa
wordo pone den cuarentena and Agriculture Organization Aruba kende a bin atende e
ta plama di un pais pa otro caso na Aruba debidamente y
toch. Pesey ta importante (FAO) di United Nations cual programa a wordo adopta
pa analisa henter e region y dor di DLVV. Bou di e guia
no pais individualmente, pa Organization, Sub-regional di e programma aki mayoria
di e forma aki protege nos hotel a cambia nan sorto di
sectornan di agricultura, pero Office for the Caribbean, Palma di Dadel cu a wordo
tambe e sector di horticultura infesta dor di insectonan pa
y matanan. Pesey e grupo, Inter-American Institute for uno mas resistente cual tabata
el a bisa, ta bini hunto tur e Phoenix Silvestri.
aña pa studia e programanan Cooperation on Agriculture Apesar di tur esfuerso e weevil
implementa y con hopi ainda ta presente na Aruba y
esaki a wordo ehecuta. E (IICA), International cu tempo e por bolbe pasa pa
ta bisa cu paisnan, manera otro sorto di palma mescos cu
Aruba y Caymand Islands, Regional Organization of e la yega di pasa for di e Palma
cu no tin sectornan grandi di Coco pa e Palma di Dadel
di agricultura, toch e ta keda Plant Protection and Animal cual tambe a wordo indica dor
importante pa e pais. Peste por di e Centro pa Investigacion
afecta no solamente e parti di Health, Organization of the di Agricultura Tropico (CIAT)
agricultura, pero tambe tur di Colombia. E preocupacion
tipo di mata cu ta crece den Eastern Caribbean States, mayor di Colombia ta pa e
un pais, landscapa, y loke ta RPW no pasa pa nan pais ya
wordo produci pa come. Y United States Department of cu eynan nan tin e Picudo
hasta e sector di turismo. Americano cu ta un otro sorto
E ta masha agradecido cu Agriculture/Animal and Plant di weevil, famia di e RPW cual
Aruba a invita e grupo pa ta forma un peliger grandi pa
reuni na Aruba. Health Inspection Services nan biodiversidad y ta menasa
E tipo di reunionnan aki nan produccion di coco ya
ta demostra cu ta masha (USDA/APHIS) y tambe e cu e Picudo Americano por
importante pa traha como un transmiti e Red Ring Disease,
grupo uni pa protege cada un University of West Indies. un nematodo cu pa palmanan
di e nacionnan di e region aki, di Coco ta fatal.
y di e forma aki tur ta keda na Fritzgo a bisa cu medidanan E bishita di CIAT a conclui
altura di e pestenan cu tin of cu alivio ya cu no a haya
cu lo por drenta e pais. sanitario ta masha importante indicacion cu e RPW a pasa
Durante e conferencia pa otro sorto di palma ni
aki tambe tabata presente pa tur pais tin, aunke cu cada tampoco por a haya e RRD na
organisacionnan manera Aruba.
Caribbean Agricultural Health un tine di otro forma. Tin hopi
acuerdo internacional cu ta
wordo firma, pero importante
ta con e islanan den Caribe
por harmonisa e leynan di
sanidad den Caribe. Con por
sigura cu tur hende ta opera na
e mesun nivel. Nos kier traha
hunto pa nos tur ta na e mesun
nivel y yuda otro pa introduci
e regulacionnan necesario.
Pero tambe den entrenamento
di personal. Pero tambe mes
importante ta con ta logra
haya e fondonan necesario pa
combati e pestenan cu ta surgi
den e area aki.
E ta bisa cu nan ta masha
agradicido na UNDA cu ta
apoya e organisacion aki y
duna recurso pa ehecuta cierto
proyectonan den Caribe,
manera pa sigura sanidad den
e area aki.
Na 2009 Aruba y Corsou a
confronta cu e problematica

