Page 140 - Revista Unirea Nr.12-13

12-13

D URPkQLORU´ FHHD FH VH YD UHJăVL úi parcurgând filele
DFHVWXL QRX YROXP FDUH SRDUWă VLJOD (GLWXULL 3RXGLTXH
$FHVW DOEXP HWQR HVWH XQXO JUăLWRU SRUQLQG GH
la material, înspre imaterial, deoarece manechinele
FDUH SRDUWă SRUWXUL SRSXODUH GLQ DWkWHD ]RQH HWQRJUD
fice sunt fiinĠe vii úL vO SRDUWă FX VILDOă GDU úL FX IDOă
DOăWXUL GH DXWRDUH ILH Fă HVWH GH PLVLU RUL GH SRVWDY
GH PăWDVH RUL GH FDWLIHD RUL FXVXW vQ FUXFLĠe, riúelit,
QăXĠLW FX VkLH VDX WLJKHOLW FX FLSFă
,PSRUWDQW GH DPLQWLW HVWH IDSWXO Fă vQ HOHPHQWH
DUWLVWLFă IROFORULFă LVWRULFă LQWLWXODW ÄCÂND CU- le care compun costumele din acest album se poate
LORILE VORBESC”. ViaĠa, meúteúugul, cântecul observa nu doar croiala, cât úL vPEURERGLUHD FXVăWX
UDSVRGXOXL SRSXODU 0DULD $LIWLQFăL VHQWLQG úi se cu- UD VWRID GH SăU OkQXĠa, precum úi abundenĠa culorilor,
prind ca pe un fir de poveste. alb, negru, roúu, verde, galben, albastru, lila, culori
0DULD $LIWLQFăL D úWLXW Vă vPELQH vQ WLPS VLQ obĠLQXWH GLQ SkQ]D YRSVLWă QDWXUDO DFDVă OD ]ăGLL
cretic, frumuseĠile vieĠii într-o carte. E ca un Modus SUHGRPLQă JUăQăGLUXO MROMXO FDWLIHDXD GH PăWDVH
vivendi SOăPăGLW vQ ILU GH WRUW úi aĠă GH FXVXW VWUăPX SXSOLQXO DOWH SăQXUL XúRDUH FDUH OH IăFHDX OHMHUH OD
tate din Legenda Moldovei în ĠLQXWXUL DUăGHQH vQ purtat). La poale, ĠHVăWXUD HVWH GLQ SkQ]ă DOHDVă vQ
WU XQ /LWXUJLF WLPS VDFUDOL]DW GH WăPkLD YUHPXULORU laĠL ILH FXVXWă EURGDWă VDX vQ ILU
3H 0DULD $LIWLQFăL R PDL FXQRDútem úi din cartea
HL LQWLWXODWă ÄViaĠă 0Húteúug. Cântec”, din viaĠa
Cenaclului „Lamura”, de pe vremea anilor 1980, al
poeĠilor ĠăUDQL FRQGXV GH UHJUHWDWXO 7HRGRU 8LXLX
&RVWXPHOH SH FDUH OH D SXV FX JULMă vQ &ROHF
ĠLD SULYDW HWQRORJLFă GLQ 9ODGLPLUHVFX VXQW Fkútiga-
te, úi la propriu úi la figurat, úi sunt provenite din mai
toate zonele ĠăULL ğara Moldovei, Valea Mureúului,
ğDUD =ăUDQGXOXL ğara Criúurilor, Câmpia Aradului,
Oltenia ú.a.).
&X VSHFLILFLWăĠL DSDUWH FRVWXPHOH VH vPELQă DU
monios, pe „simezele” colecĠiei particulare, purtând
DSDUWH SDUIXP ODYDQGLF GH SkQ]ă ĠHVXWă vQ Uă]ERL vQ
tehnici aparte, úi au elemente comune, tradiĠionale
ori de provenienĠă ORFDOă

Rezultat al bunelor convieĠuiri cu populaĠia mi-
QRULWăĠilor naĠionale, în muzeu întâlnim piese vesti-
mentare úi obiecte care s-au interpus, peste ani, pen-
WUX Fă ĠăUDQXO URPkQ D útiut, parafrazându-l pe Ioan În fapt, costumul popular este un artefact, care
6ODYLFL Vă GHD ELQHĠH vQ OLPELOH URPkQă PDJKLDUă D GăLQXLW SkQă vQ ]LOHOH QRDVWUH
JHUPDQă RIHULQGX úi, astfel, un însemn de demnitate La fel ca în doine, balade, legende, úi costumul
úL EXQăWDWH FDUH EXQăWDWH D SUHOXDW R úi doamna Ma- SRSXODU SRDUWă vQ FRPSR]LĠie, teme úi motive, care îi
ria, aclimatizându-se aici, la Vladimirescu, prin tot SUHFL]HD]ă ORFXO úL O vQUăGăFLQHD]ă vQGăWLQkQGX O
FHHD FH D IăFXW SHQWUX YHFLD WXWXURU FDUH vO PDL SRDUWă FX JUDĠie.
Dimitrie Cantemir scria, în Descriptio Molda- Ä&ă YLQRYDW H WRW IăFXWXO úL VIkQWă GRDU
viae: „Costumul popular este Cartea de identitate nunta, începutul.” (Ion Barbu, „Oul dogmatic”).

140