Page 5 - unirea6-7
P. 5

6-7
              ultime remarci au generat însă numeroase întrebări

              din partea celor prezenţi, care au văzut prin aceasta
              o modalitatea de a controla sau îngrădi liberarea de
              exprimare a presei şi care  au punctat faptul că
              definirea unor  astfel de  criterii,  chiar  şi  bine  Pretutindeni. În fapt, domnia sa a lipsit de la aproape
              intenţionată, s-ar face şi ar fi gestionată de jurnalişti  toate prezentările făcute la această conferinţă, lucru
              care, cel mai probabil,  vor veni  din presa  din  cu atât mai surprinzător cu cât evenimentul a fost
              România, o presă unde jurnalismul independent şi de  posibil în mare parte graţie finanţării ministerului pe
              calitate este o rara avis. Prezentarea oarecum seacă  care îl reprezenta. Tot aici aş remarca faptul că atunci
              a d-lui Iane s-a încheiat cu o sesiune contondentă de  când dl. Iane şi-a ţinut prelegerea, d-na. Pralong era
              întrebări şi răspunsuri.                          aşezată undeva mai la distanţă, între cei doi oficiali
                    Pe lângă discuţiile legate de  standardele  existând un simbolic scaun gol, scaun care probabil
              jurnalistice pe care ministerul le-ar aplica proiectelor  a ilustrat cel mai bine modul inconsecvent şi dezbinat
              depuse de mass-media din diasporă, au mai fost şi  în care autorităţile române gestionează relaţia cu
              întrebări legate de finanţarea neadecvată a diasporei,  diaspora.
              de lipsa de transparenţă în procesul de evaluare,       Mai importante poate decât discursurile oficiale
              precum şi de nevoia de a veni în sprijinul comunităţilor  au fost  prezentările şi participarea  numeroşilor
              cu instrumente care să înlesnească şi nu să îngreuneze  jurnalişti români, veniţi atât din Statele Unite ale
              procesul de finanţare. O discuţie aprinsă a avut loc şi  Americii şi din Canada, cât şi din Europa, pentru a-şi
              pe tema Congresului românilor de pretutindeni,    împărtăşi experienţele  specifice  fiecărei  ţări  şi
              organizat în iunie 2016 sub egida Parlamentului   comunităţi, preocupările şi nevoile lor, dar şi să discute
              României, dl. Iane făcând parte la acea vreme din  şi să găsească soluţii, parteneri şi noi idei de dezvoltare
              Secretariatul tehnic responsabil pentru organizarea  şi conlucrare.
              Congresului din postura de Vicepreşedinte.              Dl.  Cristi  Bucur,  preşedintele AJRP  şi
                    Reprezentantul ziarului Mioriţa a profitat de  organizatorul acestui eveniment, a vorbit despre rolul
              prezenţa d-lui Iane pentru a afla mai multe informaţii  şi motivaţia jurnalistului din diasporă, punctând nişte
              despre modul în care au fost cheltuiţi cei peste  adevăruri universal cunoscute celor din breaslă, dar
              300,000 euro alocaţi pentru organizarea acestui   poate mai puţin cunoscute consumatorilor de ştiri, şi
              congres la care au participat puţin peste 40 de   anume că presa din diasporă este cel mai adesea
              reprezentanţi din diasporă, dar şi de modul în care  pentru jurnaliştii implicaţi într-un proiect de suflet care
              au fost  validaţi  aceşti reprezentanţi  de  către  cere investiţii de timp, bani, idei şi „neuroni” (adeseori
              Secretariatul tehnic în condiţiile în care o bună parte  numai din partea aceloraşi jurnalişti), dar care rezultă,
              dintre aceştia nu au îndeplinit cerinţele de participare  din păcate, într-o apreciere limitată, conflicte, decepţii,
              şi selecţie incluse în metodologia congresului (adesea  etc. Aceeaşi jurnalişti din diasporă sunt percepuţi de
              schimbată pe furiş). Dl. Iane, care a lecturat audienţa  colegii din România ca fiind amatori, neinformaţi şi
              despre nevoia de transparenţă şi profesionalism în  chiar naivi,  fără a  înţelege însă  constrângerile
              media, nu a dat însă dovadă de aceleaşi calităţi în  jurnalistului din diasporă  şi contextul dificil  şi
              răspunsurile evazive şi neclare şi, din păcate, ratând  fragmentat în care operează, iar de către statul român
              încă o ocazie de a lămuri circumstanţele în care a fost  ei sunt văzuţi ca un mijloc de a disemina informaţii,
              organizat acest congres, dar şi rezultatele lui, în  mai ales cele cu scop electoral, dezbinaţi, uşor de
              condiţiile în care consiliul rezultat în urma lui practic  manipulat şi chiar dependenţi de anumite finanţări din
              nu a avut niciun obiect de activitate într-un an şi  ţară.  Dl. Bucur a vorbit şi despre situaţia actuală a
              jumătate. În final, dl. Iane le-a spus celor prezenţi:  presei româneşti din diasporă, mai ales cea nord-
              „Gata, nu mai răspund la întrebări!”. Ar mai trebui  americană, o presă unde multe publicaţii fie au
              punctată aici dinamica pe care au etalat-o oficialii  dispărut sau sunt pe cale de dispariţie, unde interesul
              români prezenţi la eveniment. Pe lângă faptul că, aşa  faţă de ceea ce se întâmplă în ţara mamă scade odată
              cum menţionam anterior, niciun oficial nu a mai fost  cu adaptarea şi integrarea în societatea americană
              prezent la a doua zi de dezbateri, dl. Iane nici măcar  sau canadiană, o audienţă căreia, în timp, îi scade
              nu a fost prezent la discursul de deschidere al doamnei  interesul vizavi de limba şi cultura română, toţi aceşti
              Pralong, discurs care, în mare parte, viza executivul  factori nu fac decât să accelereze procesul de pierdere
              pe care domnia sa îl reprezenta prin postura de   al identităii româneşti, mai ales în rândul noilor
              Secretar de stat în Ministerul pentru Românii de  generaţii.
                                                             5
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10